În cadrul unei inițiative remarcabile, Centrul de Consiliere și Orientare în Cariera de Cercetător- Regiunea de Vest și Departamentul de Științe ale Educației, din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie, au organizat în 10 decembrie o dezbatere intitulată „Cercetarea colindului ca formă de transmitere a tradiției!”.
Acest eveniment a reunit personalități din diverse domenii – cultură, muzică, teologie și educație – pentru a explora și a discuta despre semnificația profundă a colindului ca mijloc de păstrare și perpetuare a tradițiilor culturale. Dezbaterea a fost îmbogățită de prelegeri captivante, care au adus perspective interdisciplinare asupra rolului colindului în identitatea culturală și în transmiterea valorilor între generații. Printre invitați s-au numărat nume precum: Prof. Univ. Dr. Otilia Hedeșan, Conf. Univ. Dr. Alin Scridon, Dr. Ciprian Mizgan-Danciu, Lect. Univ. Dr. Cosmina Lungoci, dar și Ansamblul Coral al Departamentului de Științe ale Educației.
În deschiderea evenimentului, Claudia Borca, Director al Departamentului de Științe ale Educației, a subliniat importanța profundă a colindelor în păstrarea identității noastre culturale. Prin cuvintele sale, a reamintit publicului valoarea atemporală a acestor cântece tradiționale: „Este sănătos, este necesar și vital să nu ne uităm rădăcinile și să ne amintim de colind, nu numai cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cântecele populare străvechi au un rol mai însemnat de atât.”. Mesajul acesteia a rezonat ca un îndemn de a privi colindele nu doar ca pe un simbol al sărbătorilor, ci ca pe o moștenire vie, ce merită să fie înțeleasă, prețuită și transmisă mai departe.
Colindul, abordat dintr-o varietate de perspective, a fost pus în valoare și printr-o expoziție, realizată cu sprijinul studentelor din anul II de la programul Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, din cadrul Departamentului de Științe ale Educației. Proiectul, în colaborare cu elevii de la Școala Gimnazială Izvin, a oferit participanților ocazia de a descoperi interpretări vizuale și artistice ale colindului și a peisajelor specifice iernii prin ochii copiilor, reflectând asupra legăturii dintre tradiție, educație și comunitate.
Întrebarea adresată invitaților, „Ce reprezintă colindul, potrivit domeniului pe care îl reprezentați astăzi aici?” a deschis o discuție profundă despre semnificațiile multiple ale colindului în contextul tradițiilor și culturii românești.
Otilia Hedeșan, abordând tema dintr-o perspectivă literară, a oferit o clarificare esențială: „Nicio colindă nu este literatură. Literatura este un text scris de un autor, mai precis, de un singur autor. Colinda este parte a unui fenomen mai complicat, și anume fenomenul colindatului.” Aceasta a evidențiat cum reprezintă colindele principalele forme de urare în tradițiile de Crăciun din România, având atât variante generale, cum ar fi celebra O, ce veste minunată!, cât și colinde specializate, destinate unor categorii specifice de oameni- gospodari, gemeni, bărbați necăsătoriți, și altele. Otilia Hedeșan a subliniat, de asemenea, dimensiunea spirituală și comunitară a colindului, afirmând: „Colindătorii vin mereu, mereu, și-l aduc pe Dumnezeu.”. Prin urmare, colindele sunt mult mai mult decât simple texte cântate; ele reprezintă un ritual complex, încărcat de semnificații culturale și religioase, ce aduce împreună comunitățile.
Perspectiva muzicală asupra colindului a fost prezentată de Ciprian Mizgan-Danciu, care a evidențiat importanța acestui gen în cadrul folclorului românesc. Din punctul de vedere al muzicienilor, colinda este considerată cel mai semnificativ gen muzical folcloric datorită continuității și relevanței sale în tradițiile românești. „Datorită felului în care este organizat obiceiul colindatului, obiceiul care s-a păstrat cel mai bine de-a lungul timpului,” a explicat Ciprian Mizgan-Danciu, subliniind legătura colindelor cu solstițiul de iarnă. Acestea se disting printr-o mare diversitate de forme, în ciuda caracterului repetitiv al muzicii, ceea ce le conferă unicitate și rezonanță culturală. El a adăugat faptul că „este un gen care reflectă personalitatea românului,” subliniind că melodiile și textele colindelor reprezintă mai mult decât simple creații artistice. Ele întruchipează valorile, credințele și identitatea comunităților care le-au transmis din generație în generație, păstrând vie legătura cu tradițiile strămoșești.
Din punct de vedere religios, preotul și profesorul Alin Scridon a evidențiat dimensiunea spirituală a colindului, asociindu-l cu bucurie, speranță și dragoste. El a împărtășit o imagine vie a pregătirilor din comunitatea sa: „Încă din 21 noiembrie, biserica unde eu slujesc freamătă, copiii, mai ales, fiind doritori de repetiții pentru a putea merge cu colindul în seara de Crăciun. Este o atmosferă specială, o bucurie aparte.” Această confesiune subliniază ce rol important constituie colindul, ca moment de comuniune spirituală, care aduce împreună generațiile și creează o legătură profundă între oameni, în spiritul sărbătorilor de iarnă.
Nu în ultimul rând, perspectiva pedagogică asupra colindului a fost ilustrată de Cosmina Lungoci, care a evidențiat modul în care această tradiție este reflectată în educație. „Am avut curiozitatea de a vedea faptul că în manualele de Limba și Literatura Română este prezentată tradiția colindului. Colindul este mult mai mult decât un text, și chiar dacă nu am identificat în manuale un colind propriu-zis, am identificat unități de învățare în ceea ce privește Crăciunul.” Prin această observație este subliniată importanța colindului, nu doar ca expresie culturală, ci și ca instrument educativ, capabil să conecteze elevii cu valorile tradiționale și semnificația sărbătorilor de iarnă. Integrarea acestor elemente în procesul de învățare contribuie, de asemenea, la păstrarea moștenirii culturale și la formarea unei identități naționale solide.
Un moment deosebit l-a constituit interpretarea muzicală oferită de Ansamblul Coral al Departamentului de Științe ale Educației, coordonat și dirijat cu măiestrie de drd. Daniel Milencovici. Acest moment artistic a adăugat un farmec aparte evenimentului, evidențiind frumusețea și încărcătura emoțională a colindelor tradiționale.
Evenimentul „Cercetarea Colindului ca formă de transmitere a tradiției!” a reușit să îmbine armonios tradiția cu perspectivele academice, oferind participanților o experiență atât culturală, cât și educativă. Prin dialogurile captivante, expozițiile creative și momentele artistice deosebite, această inițiativă a reafirmat rolul esențial al colindului în păstrarea și transmiterea identității noastre culturale, într-un context contemporan. De asemenea, a reprezentat nu doar o oportunitate de a reflecta asupra tradițiilor noastre culturale, ci și un prilej de a celebra cercetarea ca punte între trecut și viitor, într-un cadru de inspirație și conexiune umană.