Când nu ai idei noi, dar vrei să dai impresia că faci ceva, furi realizările altora și te lauzi că sunt ale tale. Așa face și administrația condusă de Dominic Fritz. O știre a făcut, luni, înconjurul Timișoarei. Conform primăriei, pe mai multe clădiri istorice din Timișoara au fost montate, luni, ”primele plăcuțe de identificare a acestora”. Din cele 62 de plăcuțe prevăzute pentru o primă etapă, jumătate vor fi montate până la finalul lunii februarie 2025. Conform comunicatului instituție de pe Loga, ”Primăria Timișoara și Direcția Județeană de Cultură Timiș au început montarea pe clădirile istorice din oraș de plăcuțe de identificare a acestora. Inițiativa este menită să protejeze clădirile monument istoric și să promoveze statutul special al clădirilor cu valoare istorică și arhitecturală din Timișoara”.
Adică, o mare realizare a administrației USR, fără de care nu ar fi fost inventată nici măcar apa caldă. Cel puțin cu asta ar fi fost de acord omologul lui Fritz de la București, Nicușor Dan. Pe fațadele clădirile istorice din Timișoara montarea unor astfel de plăcuțe a început în 2007, când Fritz abia dacă putea arăta Timișoara pe hartă. În 15 decembrie 2007, la Timișoara, s-a inaugurat prima plăcuță de atestare a clădirilor istorice, pe fațada celui mai frumos imobil din oraș, Palatul Baroc. Atunci, ceea ce ar fi trebuit să facă municipalitatea orașului de pe Bega de mai muți ani, a făcut Clubul Rotary Timișoara. Clubul de servicii, împreună cu autoritățile județene și Direcția pentru Cultura au demarat un proiectul de confecționare și montare, pe clădirile de patrimoniu și interes turistic, a plăcuțelor cu informații ce atestă vechimea și repere din istoria lor.
În perioada 2010 – 2013, Primăria Municipiului Timișoara a amplasat astfel de suporturi cu însemnele specifice pentru semnalizarea monumentelor istorice pe fațadele a 60 de clădiri monument istoric, sau care fac parte din sit sau ansamblu ce intră în această categorie.
De asemenea, în 2016, pe clădirile din ansamblul urban Fabric II, unul din siturile istorice de clasa A, cea mai înaltă distincţie, au fost montate 55 plăcuţe. Acestea stipulau că imobilul face parte dintr-un ansamblu arhitectural de importanţă naţională şi internaţională.
Și ajungem cu povestea în anul 2022, când ideea cu plăcuțele s-a aprins și pentru administrația Fritz. Biroul Reabilitare Cartiere și Monumente Istorice a propus spre aprobare Consiliului Local Timișoara, Regulamentul privind semnalizarea monumentelor istorice din Timișoara. Propunerea avea la bază lista monumentelor istorice realizată în 2015, pe care figurează 97 obiective clasate monument istoric pe teritoriul Timișoarei. Dintre acestea sunt desemnate 71 de clădiri individuale, 22 de ansambluri și 4 situri. Conform regulamentului, Primăria şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş urma să stabilească numărul maxim de clădiri ce pot fi semnalizate anual, prioritizarea clădirilor ce urmează să fie semnalizate și vor stabili responsabilitățile pentru realizarea conținutului de informație și a design-ului plăcuţei de identificare. De asemenea, era vizată marcarea într-un sistem GIS a datelor referitoare la statutul de monument istoric al clădirilor și la cele deja semnalizare.
Au mai trecut doi ani, iar acum, în ianuarie 2025, proiectul a ajuns la finalitate. Au fost montate primele plăcuțe, cu o grafică asemănătoare a celor din 2007. Iar tot ceea ce s-a întâmplat începând din 2007 a fost șters din istoria Timișoarei, de o administrație pentru care contează doar propriile realizări.