Miercuri, 21 mai, sunt prăznuiţi Sfinţii Constantin şi Elena, ocazie cu care mulţi români îşi aniversează onomastica.
Sfântul Constantin a fost fiul împăratului Constantius Chlorus şi al Elenei. Conform crestinortodox.ro, s-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astazi, Nis, în Serbia). După moartea tatălui său, din 304, a fost proclamat împărat. Intră în conflict cu Maxenţiu, fiul împăratului Maximian, pentru că acesta dorea să ocupe funcţia pe care el o deţinea.
În ziua premergătoare luptei cu Maxenţiu, în 312, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă şi o inscripţie: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Noaptea, în vis, i se descoperă Hristos şi-l îndeamnă să pună semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin va ieşi biruitor din luptă.
În 313 va da un decret prin care va opri prigonirea creştinilor şi, astfel, creştinismul devine religie permisă în imperiu. Religia creştină va deveni religie de stat, în vremea împăratului Teodosie cel Mare (379-395).
În vremea împăratului Constantin s-a ţinut primul Sinod Ecumenic, la Niceea, în 325, unde a fost înlăturată erezia lui Arie şi s-au alcătuit primele articole din Crez.
Împăratul Constantin a murit în 337, la zece ani de la trecerea la cele veşnice a mamei sale.
Împărăteasa Elena, mama Sfântului Constantin, este cea care a descoperit, pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost răstignit Hristos. A zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte locaşuri.