În perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din România programate pentru 24 noiembrie 2024, s-a desfășurat o campanie coordonată de publicitate politică pe platforma TikTok care a ridicat numeroase semne de întrebare privind legalitatea și transparența practicilor utilizate. Investigațiile jurnalistice au dezvăluit că numeroși influenceri au început să publice conținut aparent spontan despre “calitățile necesare unui viitor președinte al României”, urmând un tipar narativ similar și utilizând hashtag-uri comune precum #EchilibrușiVerticalitate, #Prezidențiale2024 și #UnLiderPotrivitPentruMine.
Analiza conținutului postat de influenceri a evidențiat utilizarea repetată a unor termeni și concepte cheie precum “echilibrat”, “patriot”, “care a demonstrat prin fapte, nu doar prin vorbe” și “care vorbește limbi străine, în special engleza”. Această uniformitate în mesaje sugerează existența unui brief coordonat și a unei strategii de comunicare centralizate.
Investigațiile au relevat că aceste postări au fost intermediate prin platforma FameUp, o aplicație dezvoltată de firma Inovatie Alia SRL, care facilitează colaborări între branduri și influenceri. Documentele financiare au arătat că firma a primit plăți semnificative de la Kensington Communication și TV Buzău Trust Campus în lunile septembrie și octombrie 2024, acestea fiind la rândul lor finanțate de personalitățile politice.
Situația a devenit și mai problematică când s-a descoperit că influencerilor li s-a solicitat explicit, prin intermediul platformei FameUp, să elimine etichetele “paid partnership” sau să șteargă și să reposteze conținutul fără aceste etichete. Această solicitare a fost prezentată sub pretextul unor “teste de funcționalități noi” ale platformei, dar reprezintă de fapt o încercare de eludare a obligațiilor legale de transparență.
Încălcări ale legislației naționale
În ceea ce privește reglementările naționale în materie, obligația influencerilor de a marca postările plătite este reglementată de Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă și de Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte.
Pe de o parte, în conformitate cu prevederile Legii. nr. 158/2008 publicitatea înșelătoare include orice formă de prezentare care poate induce în eroare publicul, inclusiv prin modul de prezentare. Omisiunea de a marca conținutul ca fiind sponsorizat și natura sa politică reprezintă o formă de inducere în eroare a publicului cu privire la originea și scopul real al mesajelor. Astfel, practica de a ascunde natura comercială și politică a conținutului încalcă în mod flagrant prevederile Legii 158/2008.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor Legii nr. 363/2007 omisiunea de informații esențiale necesare consumatorului pentru luarea unei decizii în cunoștință de cauză constituie o practică comercială incorectă. În cazul analizat, necomunicarea naturii sponsorizate și politice a conținutului privează consumatorii de informații importante pentru evaluarea credibilității și contextului mesajelor primite.
Încălcarea legislației europene
Dincolo de încălcarea legislației naționale, campania electorală mascată desfășurată pe aplicația Tiktok încalcă și prevederile noului Regulament European 2024/900 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, intrat în vigoare în 2024 Art. 2 al Regulamentului stabilește un domeniu de aplicare larg, acoperind orice formă de publicitate politică difuzată în Uniune sau care se adresează cetățenilor Uniunii, indiferent de mijloacele utilizate sau de locația furnizorului de servicii.
Conform art. 3 pct. 2 din Regulament, „publicitatea politică este definită ca fiind pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea, prin orice mijloace, a unui mesaj, în mod normal în schimbul unei remunerații sau prin activități interne sau ca parte a unei campanii de publicitate politică, de către un actor politic, pentru acesta sau în numele lui, ori care este de natură și este conceput să influențeze rezultatul unor alegeri sau al unui referendum, un comportament de vot sau un proces legislativ sau de reglementare, la nivelul Uniunii, la nivel național, regional sau local. Pentru a stabili dacă un mesaj constituie publicitate politică se ține seama de toate caracteristicile sale, inclusiv:
- conținutul mesajului;
- sponsorul mesajului;
- limbajul utilizat pentru transmiterea mesajului;
- contextul în care este transmis mesajul, inclusiv perioada de difuzare;
- mijloacele prin care mesajul este pregătit, plasat, promovat, publicat, distribuit sau difuzat;
- publicul-țintă;
- obiectivul mesajului.
Raportându-ne la toate aceste elemente, putem trage concluzia potrivit căreia materialele postate pe TikTok se încadrează în mod clar în definiția publicității politice, elementele narrative comune identificate în postările influencerilor, coroborate cu timing-ul campaniei și finanțarea din surse politice, demonstrând intenția clară de influențare a comportamentului electoral.
Regulamentul impune obligații stricte de transparență pentru orice material publicitar politic. Astfel, materialele postate trebuie să fie însoțite de o declarație clară privind natura publicitară a conținutului, identitatea sponsorului, informații despre finanțare și perioada de difuzare, precum și informații legate de alegerile, referendumul sau procesul legislativ sau de reglementare de care este legat materialul publicitar politic. În conformitate cu prevederile Regulamentului, aceste informații trebuie puse la dispoziție sub formă de etichete adaptate suportului utilizat, care să iasă în evidență, să le permită persoanelor să identifice cu ușurință un material publicitar politic ca atare și să rămână în vigoare în cazul în care materialul publicitar politic este difuzat mai departe. În cazul analizat, absența acestor elemente de transparență constituie o încălcare directă a prevederilor Regulamentului.
Mai mult, art. 7 din Regulament stabilește obligații specifice pentru furnizorii de servicii de publicitate politică de a solicita și verifica declarațiile sponsorilor privind natura politică a materialelor publicitare. Atât platforma FameUp, cât și influencerii implicați, în calitate de furnizori de servicii de publicitate politică, au încălcat aceste obligații prin omisiunea de a declara și marca corespunzător natura politică a conținutului.
Totodată, Regulamentul impune furnizorilor de servicii de publicitate politică obligația de a păstra evidențe detaliate privind activitățile lor, inclusiv informații despre materialele publicitare, serviciile furnizate, sumele facturate și originea fondurilor. Solicitarea platformei FameUp către influenceri de a elimina etichetele “paid partnership” poate fi interpretată ca o încercare de a evita crearea unor astfel de evidențe, constituind o încălcare suplimentară a Regulamentului.
Responsabilitatea celor implicați
În primul rând, platforma FameUp, în calitatea sa de intermediar și coordonator al campaniei, poartă o responsabilitate semnificativă pentru încălcările identificate. Solicitarea explicită către influenceri de a elimina marcajele de conținut sponsorizat reprezintă o încercare deliberată de eludare a obligațiilor legale de transparență. Mai mult, platforma a facilitat distribuția de publicitate politică mascată, încălcând atât legislația europeană, cât și cea națională.
În al doilea rând, influencerii implicați în campanie, deși au acționat la indicațiile platformei, aceștia rămân responsabili pentru conținutul publicat pe propriile canale. Omisiunea de a declara natura comercială și politică a conținutului, precum și eliminarea deliberată a etichetelor “paid partnership” constituie încălcări ale obligațiilor legale de transparență.
În al treilea rând, actorii politici – denumire care poate să acopere un partid politic, o alianță politică sau un candidat la orice mandat electiv – sunt la rândul lor responsabili pentru organizarea și finanțarea unei campanii care încalcă prevederile legale privind transparența în publicitatea politică.
Utilizarea unei structuri complexe de intermediari pentru mascarea naturii politice a publicității poate fi interpretată ca o încercare deliberată de eludare a cadrului legal.
În ceea ce privește sancțiunile aplicabile, Regulamentul (UE) 2024/900 prevede că statele membre trebuie să implementeze sancțiuni efective, proporționale și descurajante pentru încălcarea prevederilor sale. În cazul analizat, autoritățile competente ar putea impune o serie de măsuri corective, incluzând retragerea imediată a materialelor publicitare neconforme, publicarea de mesaje corective și implementarea unor măsuri stricte de conformitate pentru viitoarele campanii.
Sancțiunile pot include amenzi administrative, atât pentru platformele de intermediere, cât și pentru sponsorii politici. Cu toate acestea, Regulamentul European stabilește inclusiv cuantumul maxim al sancțiunilor financiare care poate fi impus, acesta bazându-se pe capacitatea economică a entității căreia i se aplică sancțiunile, și anume:
- 6 % din venitul anual sau din bugetul anual al sponsorului sau al furnizorului de servicii de publicitate politică, după caz, oricare dintre acestea este mai mare; sau
- 6 % din cifra de afaceri anuală la nivel mondial a sponsorului sau a furnizorului de servicii de publicitate politică din exercițiul financiar precedent.
În plus, Regulamentul European prevede că încălcarea obligației de transparență este considerată ca fiind deosebit de gravă în cazul în care se referă la publicitate politică publicată sau difuzată în ultima lună care precedă alegerile sau un referendum și adresată cetățenilor din statul membru în care se organizează alegerile sau referendumul respectiv. Astfel, campania desfășurată pe Tiktok, cu aproape două săptămâni anterior datei în care vor avea loc alegerile prezidențiale trebuie reprezintă o încălcare deosebit de gravă a reglementării europene în materie. În acest caz se pot aplica, inclusiv, penalități cu titlu cominatoriu pentru a obliga sponsorii, furnizorii de servicii de publicitate politică și editorii de publicitate politică să pună capăt încălcărilor grave și repetate ale Regulamentului.
Nu în ultimul rând, în cazul unei publicități politice neconforme cu legislația națională și cea europeană, se pot aplica, de asemenea, măsuri de suspendare temporară a dreptului de a desfășura activități de publicitate politică și obligația de a face publice toate detaliile privind finanțarea și organizarea campaniei.
Concluzii
Campania de politică mascată desfășurată prin intermediul unor influenceri și prin intermediul materialelor publicate de aceștia pe TikTok reprezintă un precedent important pentru modul în care publicitatea politică digitală este și trebuie să fie reglementată și monitorizată în era rețelelor de socializare. Noul Regulament (UE) 2024/900 oferă mijloacele necesare pentru combaterea acestor practici mascate, dar eficacitatea sa va depinde de implementarea consecventă și de colaborarea între autoritățile de reglementare din diferite state membre.
Complexitatea structurilor de intermediere și metodelor de disimulare a naturii politice a conținutului demonstrează necesitatea unei supravegheri atente și a unor mecanisme eficiente de aplicare a legii. Mai mult, acest caz evidențiază importanța asigurării unui nivel ridicat de transparență și responsabilitate în contextul comunicării politice.
Sursa: https://legalbadger.org/stiri/analize-legal-badger/influenceri-platiti-sa-faca-propaganda-electorala-pe-tiktok-cand-devine-ilegala-campania-politica-din-online/