- Impozitul minim global introduce un nou standard pentru impozitarea multinaționalelor
- Digitalizarea sistemelor fiscale sporește transparența și conformitatea la nivel global
- Diferențe semnificative în ceea ce privește ratele de impozitare și indicatorii de competitivitate în regiunea ECE
Forvis Mazars, parteneriatul internațional de audit, servicii fiscale și consultanță, lansează cea de-a douăsprezecea ediție a ghidului fiscal regional, care analizează sistemele fiscale din 22 de țări europene și trei țări din Asia Centrală. Cu ajutorul acestui ghid, companiile pot rămâne la curent cu cele mai recente tendințe fiscale. În plus, raportul oferă îndrumare investitorilor care explorează oportunitățile de piață din aceste regiuni, analizând tendințele în ceea ce privește nivelul de fiscalitate, salariile și inflația. Ediția din acest an abordează, de asemenea, introducerea impozitului minim global, o schimbare esențială în sistemul de impozitare internațional.
Creșterea poverii fiscale și provocările aduse de inflație
În regiune, nivelul taxării veniturilor din salarii variază între 14% și 49%, cu o medie de 38%, ceea ce reprezintă o creștere de 2 puncte procentuale față de anul trecut și cu 3 puncte procentuale peste media OCDE. Inflația a reprezentat o provocare majoră în ultimii ani, având un impact asupra economiilor din Europa Centrală și de Est (ECE) și Asia Centrală. Daniel H. Nagy, Partner, Forvis Mazars, explică: „În regiunea ECE, atât salariul minim, cât și cel mediu au crescut cu aproximativ 10%, în timp ce ratele inflației s-au situat în jurul valorii de 9%.”
Discrepanțele dintre țări, în ceea ce privește salarizarea și inflația, generează rezultate economice diferite. De exemplu, țări precum Croația, Slovenia, Bulgaria și Polonia au înregistrat o creștere a salariilor care a depășit inflația, ceea ce a susținut sau chiar îmbunătățit puterea de cumpărare. Cu toate acestea, în țări precum Republica Cehă și Slovacia s-a înregistrat o scădere a salariilor în raport cu inflația.
Guvernele din regiune au încercat să gestioneze presiunile inflaționiste prin diverse politici fiscale, inclusiv prin adoptatea de noi taxe și impozite. Republica Cehă și Ungaria, de exemplu, au introdus impozite pe câștiguri excepționale obținute în anumite sectoare de activitate pentru a face față deficitelor bugetare cauzate de creșterea costurilor energiei din cauza conflictului din Ucraina. „Cu toate acestea, aceste măsuri au avut grad diferit de succes în atenuarea impactului inflației asupra întreprinderilor și gospodăriilor din întreaga regiune.”, adaugă Daniel H. Nagy.
„Sunt bucuros să vă prezint Ghidul Fiscal ECE 2024. Acesta oferă, în comparație, poziția României în raport cu alte țări din ECE și totodată anticipează provocările viitoare datorate în mare parte creșterii deficitului bugetar, precum și a reformelor fiscale anunțate pentru anii următori. În plus, de la 1 iulie 2024, salariul minim în România a crescut de la 3.300 RON la 3.700 RON. Trebuie precizat că în aprilie 2024, rata inflației din România a fost de 6,2%, indicând un nivel moderat de inflație în comparație cu lunile anterioare.”, a menționat Edwin Warmerdam, Partner, Head of Tax, Forvis Mazars în România.
Introducerea impozitului minim global
Impozitul minim global a fost introdus în diferite țări europene, stabilind un nou standard prin faptul că grupurile multinaționale cu venituri anuale globale de cel puțin 750 de milioane de euro trebuie să mențină o rată efectivă de impozitare (ETR) de 15% în fiecare jurisdicție. Acest cadru internațional, cunoscut sub numele de Pilonul II și elaborat de G20 și OCDE, urmărește să contracareze transferul profiturilor și concurența fiscală dăunătoare. H. Nagy notează: „Impozitul minim global reprezintă o schimbare seismică în domeniul impozitării internaționale, necesitând strategii solide de conformare pentru multinaționale.”
„Introducerea legislației privind Pilonul II reflectă accentul pus de autoritățile fiscale din ECE pe impozitarea companiilor multinaționale de dimensiuni medii și mari care își desfășoară activitatea în regiune. Ne așteptăm ca această tendință să se materializeze prin mai multe audituri fiscale și de prețuri de transfer în următorii ani.”, a menționat Liviu Gheorghiu, Tax Director, Forvis Mazars în România.
În întreaga regiune, noul standard influențează planificarea fiscală strategică. Modificări precum introducerea de credite fiscale pentru cercetare și dezvoltare (R&D) și alte stimulente încurajează inovarea, asigurând în același timp conformitatea. „Companiile vor trebui să evalueze cu atenție impactul acestor modificări asupra ratelor lor efective de impozitare și asupra strategiilor generale de planificare fiscală.”, subliniază H. Nagy.
O mai bună colectare datorată digitalizării
Pentru a crește conformitatea și totodată a reduce evaziunea fiscală, multe autorități fiscale din regiunea (ECE) utilizează instrumente digitale în procesul de raportare și colectare a taxelor. Sistemul eTVA al Ungariei simplifică administrarea TVA, oferind contribuabililor declarații precompletate care utilizează date din facturarea electronică. Polonia și România au implementat fișierul standard de audit fiscal (SAF-T) pentru a standardiza schimbul de date între companii și autoritățile fiscale.
„Începând cu 1 ianuarie 2024, România continuă procesul de digitalizare prin introducerea facturării electronice pentru tranzacțiile B2B desfășurate în țară. De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2022, România a implementat obligația de raportare SAF-T (Standard Audit File for Tax) pentru a standardiza schimbul de date între companii și autoritățile fiscale, urmând ca începând cu 1 ianuarie 2025, să fie obligatoriu pentru toți contribuabilii. Prin integrarea acestor instrumente, împreună cu sistemul RO e-Transport, România își propune să creeze un mediu de conformare fiscală transparent și eficient, care să aducă beneficii atât guvernului, cât și companiilor.”, a menționat Bianca Vlad, Tax Partner, Forvis Mazars în România.
Între timp, mandatul extins al Italiei privind facturarea electronică impune acum facturarea electronică pentru majoritatea companiilor, în timp ce sistemul de facturare în timp real din Slovenia conectează direct casele de marcat cu autoritățile fiscale, reducând astfel frauda în materie de TVA. Acest impuls paneuropean pentru transformarea digitală în procesul de colectare a taxelor subliniază angajamentul de a valorifica tehnologia pentru transparență și conformitate.
Indicatori de competitivitate regională în ECE
Există discrepanțe notabile în ceea ce privește impozitarea locurilor de muncă în regiunea ECE. Țări precum Bulgaria, România, Ucraina și Ungaria au rate unice de impozitare a veniturilor persoanelor fizice cuprinse între 10% și 20%, în timp ce Austria, Germania, Slovenia, Croația și Slovacia au implementat sisteme progresive, cu cele mai mari rate ajungând până la 50%. Contribuțiile sociale, precum și contribuția angajatorului variază și ele atingând în medie 16% din salariul brut în întreaga regiune. Lituania, Kosovo și România au cele mai mici contribuții ale angajatorului (5% sau mai puțin), în timp ce Austria și Slovacia sunt printre cele mai ridicate (29% până la 36%).
Salariile minime prezintă, de asemenea, un spectru larg. Kosovo și Moldova au salarii minime sub 260 de euro, în timp ce majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est, inclusiv Republica Cehă, Slovacia, Polonia și România, au salarii cuprinse între 700 și 1.000 de euro. În Austria și Germania, salariul minim depășește 2.000 de euro.
Cotele taxei pe valoarea adăugată (TVA) se situează, în general, în jurul valorii medii de 20% în UE, totuși Croația și Ungaria au rate standard ridicate de 25% și, respectiv, 27%.
Cotele de impozit pe profit variază între 15% și 22%, cu excepția Ungariei, unde cota este de 9%. Măsurile UE, cum ar fi Directiva privind combaterea evaziunii fiscale, au modificat normele de limitare a dobânzilor și reglementările offshore. Mai multe jurisdicții impun acum reținerea la sursă a impozitelor pe dobânzi, dividende și venituri din redevențe. Situațiile financiare bazate pe IFRS și stimulentele fiscale pentru cercetare și dezvoltare sunt frecvente, în timp ce impozitarea consolidată a societăților este disponibilă în mai multe jurisdicții. „Regiunea ECE are discrepanțe semnificative în ceea ce privește politicile fiscale, creând atât oportunități, cât și provocări pentru companiile care își desfășoară activitatea transfrontalier. Înțelegerea peisajului fiscal regional este crucială pentru ca întreprinderile să navigheze eficient.”, adaugă Dániel H. Nagy.
„În ceea ce privește impozitarea locurilor de muncă, limitându-ne la ratele principale de impozitare pentru a compara diversele țări din regiunea ECE, putem observa doar o parte din ecuație. Pentru a înțelege complexitatea diferitelor sisteme fiscale, este necesară o analiză profundă, precum și o monitorizare atentă a tendințelor, cum ar fi perspectivele privind creșterile de taxe, având în vedere deficitele publice gestionate de guvernele regionale. Din experiență, acest lucru devine evident mai ales atunci când se estimează bugete pe termen lung și când se dispune de capacitatea de a planifica în mod corespunzător ajustările fiscale necesare.”, a menționat Lucian Dumitru, Tax Partner, Forvis Mazars în România.