Premierul maghiar Viktor Orban le-a cerut liderilor UE să-l aștepte pe Donald Trump să revină la Casa Albă înainte de a extinde sancțiunile care vizează Rusia. Informația a fost prezentată de surse pentru Bloomberg, relatează Mediafax. Orban este un aliat apropiat al lui Trump care va începe noul mandat pe 20 ianuarie.
Viktor Orban le-a spus liderilor UE să aștepte până la învestirea lui Donald Trump înainte de a decide dacă extinde sancțiunile blocului împotriva Rusiei, potrivit Reuters. Sancțiunile UE asupra Moscovei trebuie prelungite prin vot unanim la fiecare șase luni, dar prim-ministrul Ungariei și-a anunțat omologii că nu este pregătit să aprobe solicitarea, au declarat surse pentru Bloomberg.
Orban este un aliat apropiat al lui Trump și l-a vizitat în Florida la începutul acestei luni. Președintele ales al SUA a provocat îngrijorare în UE și Kiev pentru că a sugerat că va reduce sprijinul pentru Ucraina când va reveni în funcție.
Viktor Orban are o agendă încărcată în această săptămână
Miercuri și joi el a fost la Bruxelles pentru a participa la o reuniune la nivel înalt a Uniunii Europene și la o întrunire a Consiliului European. Cu această ocazie, Orban i-a informat pe președintele Consiliului European și pe președintele Comisiei Europene cu privire la rezultatele președinției ungare a UE. Vineri, Viktor Orban are discuții cu liderii bulgari la Sofia și apoi ajunge la București pentru a purta discuții cu prim-ministrul României, Marcel Ciolacu.
UE îşi reafirmă susţinerea susţinerea unei păci ”drepte” şi ”nu cu orice preţ” în Ucraina şi-i promite un ajutor financiar în valoare de cel puţin 30 de miliarde de euro în 2025
Liderii celor 27 state membre ale Uniunii Europene (UE) şi-au reafirmat susţinerea faţă de Kiev în vederea unei păci drepte şi ”nu cu orice preţ”, cu câteva săptămâni înaintea învestirii lui Donald Trump la Casa Albă, într-un summit la Bruxelles la care preşedintele Volodimir Zelenski şi-a exprimat optimismul faţă de politica adoptată împotriva imprevizibilului miliardar american republican, relatează RFI, conform News.ro.
Cei 27 au promis Ucrainei ajutoare financiare în valoare de cel puţin 30 de miliarde de euro în 2025, din care o mare parte urmează să fie folosite pentru a cumpăra armament, potrivit unor diplomaţi, iar restul să ajute Ucraina să treacă de această iarnă în contextul în care Rusia bombardează intensiv infrastructura energetică ucraineană.
COOPERARE TRANSATLANTICĂ
Preşedintele ucrainean i-a îndemnat joi pe europeni la unitate, atât între ei, cât şi cu Statele Unite ale lui Donald Trump, subliniind că cooperarea transatlantică este indspensabilă în vederea unei păci durabile în Ucraina.
Întrebat despre venirea lui Trump la Casa Albă, Zelenski a răspuns regăsindu-şi insticntul de actor.
”Ce-aş putea să spun? Bine ai venit Donald!”, a răspuns el şi s-a declarat apoi, pe un ton serios, că este pregătit să-l convingă să menţină ajutorul american al Ucrainei.”Preşedintele Trump este un om puternic şi vreau acum să fie de partea noastră. Este un lucru foarte important. Sper să mă înţeleagă, pentru că suntem toţi oameni, indiferent ce trecut avem, politic sau de om de afaceri şi avem, cred, aceleaşi emoţii şi valori, în fine, aşa sper”, a spus el.
La Bruxelles, Zelenski a discutat despre granţii de securitate pe care i le-ar putea oferi ţările europene în cazul unui armistiţiu cu Rusia, insistând asupra faptului că, fără susţinerea americană, aceste garanţii nu vor fi sufienete, în opinia sa.”Garanţiile europene nu vor fi suficiente Ucrainei (...). Pentru noi, adevăratele garanţii, acum şi în viitor, sunt în NATO”, a subliniat el.
Volodimir Zelenski a participat cu o zi mai înainte, miercuri, la Bruxelles, la o reuniune cu Mark Rutte şi cu oficiali din mai multe state membre NATO, inclusiv Emmanuel Macron.
”NU ORICE PACE”
Donald Trump, care se va instala din nou la Casa Albă la 20 ianuarie, a promis pacea ”în 24 de ore”, îngrijorându-i pe europeni, care se tem că pot fi daţi la o parte, şi Kievul, care nu vrea o pace ”forţată” după peste 1.000 de zile de război, subliniază AFP.
Negocieri s-ar putea deschide în curând.
Vladimir Putin s-a declarat tot joi, în marea sa conferinţă de presă anuală, pregătit să se întâlnească ”în price moment” cu Donald Trump, care a pledat în mai multe rînduri în favoarea deschiderii acestor negocieri între Ucraina şi Rusia.
Până atunci, europenii vor să se asigure că Ucraina se află într-o poziţie de forţă.”Prietenii noştri şi cu atât mai mult inamicii noştri vor urmări cu atenţie modul în care vom continua să susţinem Ucraina, Susţinerea noastră trebuie, deci, să fie impecabilă”, a avertizat preşedinta Comisiei Euroepne (CE) Ursula von der Leyen.Noul preşedinte al Consiliului European Antonio Costa a subliniat acelaşi mesaj după summit.”În ceea ce priveşte Ucraina, pot să vă spun că atmosfera în sală era hotărâtă şi că mesajul nostru râmâne limpede. UE este unită în susţinerea Ucrainei să obţină o pace dreaptă şi durabilă. Nu orice fel de pace, nu capitularea”, a subliniat el.
”Numai Ucraina, ca ţară agresată, are legitimitatea să definească ce înseamnă pacea şi dacă şi când se reunesc condiţiile în vederea unor negocieri”, a subliniat el.”Nu este, aşadar, momentul să speculăm cu privire la diverse scenarii. Este timpul să consolidăm Ucraina în vederea tuturor scenariilor. iar discuţia pe care am avut-o confirmă că UE este pregătită să facă tot ceea ce este necesar, atât timp cât este necesar, pentru a pune Ucraina într-o poziţie de forţă în evenimentele viitoare”, a declarat el.”Acesta este mesajul pe care i l-am transmis preşedintelui (ucrainean Volodimir) Zelenski”, a subliniat Antonio Costa.
UN RĂZBOI CARE DUREAZĂ ”DE PREA MULT TIMP”
Cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele ales american Donald Trump au convenit, într-o convorbire la telefon, că războiul rus împotriva Ucrainei durează ”de prea mult timp”, a anunţat joi, într-un comunicat, Guvernul german. ”Este esenţial să se angajeze cât mai rapid pe calea unei păci drepte, echitabile şi durabile”, au apreciat cei doi în convorbirea lor telefonică, precizează Guvernul german.
Ceartă între Zelenski şi Fico la summitul UE. Zelenski i-ar fi propus 500 mil.€ în schimbul susţinerii aderării la NATO
Summitul - cu uşile închise şi fără telefoane mobile - al Uniunii Europene de joi a fost marcat de o înfruntare de o intensitate rară, între premierul slovac Robnert Fico şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe tema tranzitului gazelor naturale ruseşti, relatează Le Point.
Premierul slovac acuză că a fost ţinta unor atacuri personale ale preşedintelui ucrainean în această problemă sensibilă.
Kievul refuză în mod categoric să autorizeze tranzitul gazelor naturale ruseşti după expirarea - la 30 ianuarie - a contractului dintre gifantul rus Gazprom şi operatorul ucrainean. ”Nu vom permite ca alte miliarde să fie câştigate cu sângele nostru”, i-a spus Zelenski ”fără mânuşi” lui Fico.
Robert Fico respinge această poziţie drept ”absurdă” şi argumentează că Bratislava vrea să cumpere gaze naturale neruseşti care să fie transportate prin Ucraina.
”Cum poţi să justifici asemenea pagube economice unui stat membreu (UE) care ajută Ucraina?”, şi-a exprimat el indignarea.
Zelenski i-ar fi propus lui Fico o compensaţie în valoare de 500 de milioane de euro din activele ruseşti îngheţate, în schimbul unei suţsineri slovace a aderrii Ucrainei la NATO.
Slovacul a respins pur şi simplu oferta. Acest incident dezvăluie o fractură mai profiundă în strategia de adoptat împotriva Moscovei, comentează Le Point.
Pe de o parte, Zelenski menţine o linie dură - refuzând orice compromis şi orice armistiţiu până la o victorie totală.
Pe de altă parte, Fico - susţiniut de de ungarul Viktor Orban - pledează în favoarea unor negocieri imediate, apreciind că Ucraina a fost ”antrenată într-o aventură de către ţările occidentale”.
Robert Fico hovorí o debate so Zelenským na summite EÚ a o názorových rozdieloch: Prezident Ukrajiny absolútne odmieta akékoľvek prímerie, má predstavu, že najskôr musí dostať všetko na svete, až potom sa bude o ňom baviť.https://t.co/f5V1pfGOPU pic.twitter.com/KqcPBjPXbW
— Pravda.sk (@Pravdask) December 20, 2024Din acest punct de vedere el promovează versiunea rusă despre război.
”Nu sunt un copil”, a declarat premierul slovac. ”Nu mă voi lăsa călcat în picioare. Eu sunt premierulRepublicii slovace, iar datoria mea este să ne protejez interesele”.
În aceste condiţii este greu de imaginat că Slovacia va putea participa la vreo eventuală forţă care să se interpună între Ucraina şi Rusia.
”Niciun picior de soldat slovac nu va călca pământul ucrainean atât timp cât voi fi eu premier”, a continuat el.
Această înfruntare ar putea avea repercursiuni mai largi.
Premierul slovac nu exclude ”măsuri de reciprocitate” împotriva refuzului ucrainean al tranzitului gazelor naturale şi ameninţă cu o oprire a ajutorului civil slovac acordat Ucrainei, care constă în livrări de electricitate.