Pe adresa redacției a ajuns un document prin care avocata Louisiana Dobrinescu trage un semnal de alarmă privind neclaritățile din proceduri când vine vorba de aplicarea legii pe zona inspecțiilor fiscale. Multe dintre documente ar lipsi, prin omisiune, cu un scop determinat.
Iată și 'dezvăluirile de culise', potrivit relatărilor primite:
Din lipsă de personal pe partea de inspecții fiscale, ANAF a schimbat rolul unei proceduri introduse cu mai mult de zece ani în urmă și, mai nou, contribuabilii se trezesc cu decizii de impunere temporare (provizorii), care ulterior devin finale. Este vorba despre verificarea documentară, procedură prin care ANAF nu-l informează pe cel vizat de începere. Cel mult, Fiscul solicită informații și clarificări de la acesta spre finalul verificării.
“Verificarea documentară era ca un copil pe care nimeni nu-l băga în seamă și care a devenit unic la părinți acum, având în vedere că se fac mai puține inspecții fiscale”, a declarat Luisiana Dobrinescu, avocat, managing partner Dobrinescu Dobrev SCA.
Deși legislația prevede că astfel de decizii trebuie urmate de inspecții fiscale – spre confirmare sau infirmare – acestea nu mai au loc, ”provizoriul” căpătând permanență.
În cazul verificării documentare trebuie reținute următoarele lucruri:
1. Nu se face cu aviz de inspecție
2. Nu se menționează în Registrul unic de control
3. Nu există draft de Raport de Inspecție Fiscală, ci doar draft de decizie.
„Poți să transmiți un punct de vedere, conform Codului de procedură fiscală, dar nu există rubrică ca într-un raport de inspecție, pentru ca ANAF să-ți răspundă la punctul tău de vedere. Practic, poți să-l depui degeaba”, afirmă Luisiana Dobrinescu.
Legislația spune că un contribuabil nu poate să aibă două inspecții pe aceeași perioadă și pe același tip de impozit, dar verificarea documentară scapă de această regulă
O altă problemă importantă este legată de faptul că în cazul acestei proceduri nu se aplică principiul unicității verificării sau controlului.
Codul de procedură fiscală reglementează principiul unicității inspecției fiscale. Ce înseamnă asta? Că un contribuabil nu trebuie să facă obiectul a două inspecții pe aceeași perioadă, pe același tip de impozit.
„Dacă ai făcut o dată obiectul unei inspecții care stabilește obligații fiscale suplimentare, o contești, te duci în instanță. Nu-ți stabilește nimic suplimentar, ești fericit, știi c-ai scăpat. În cazul verificării documentare nu există așa ceva”, explică Dobrinescu.
Să presupunem că avem o verificare documentară care se finalizează cu o decizie de impunere sub rezerva verificării ulterioare.
Ce înseamnă asta?
Este o decizie de impunere executorie, însă trebuie să fie urmată de o inspecție – pentru că asta presupune acea rezervă a verificării ulterioare. Totuși, aceste decizii ajung să rămână definitive. În toată activitatea sa, Luisiana Dobrinescu nu a întâlnit o decizie de impunere emisă în procedura verificării documentare care să fie urmată de inspecție.
„De exemplu, avem o decizie emisă sub rezerva verificării ulterioare emisă de Antifraudă pentru că, mai nou, li s-a dat această capacitate să emită decizii temporare, teoretic. Altfel spus, sunt decizii sub rezerva verificării ulterioare. Tu le contești. Să presupunem că ai câștigat contestația. Ulterior, pentru că nu există principiul unicității verificării, vine și te mai verifică o dată pe același impozit și aceeași perioadă. O iei de la capăt”, a explicat Luisiana Dobrinescu.
O altă situație: ești în instanță împotriva unei astfel de decizii și, în sfârșit, vine Inspecția fiscală.
“Ce faci? Suspenzi inspecția, dublezi procedurile, în cazul în care inspecția are o părere similară? Dacă inspecția impune aceeași sumă, o iei de la capăt cu procedura de contestare și cu instanța?
Renunți la procedurile inițiate cu privire la decizia anterioară, aflată sub rezerva verificării ulterioare?”, întreabă reprezentanta Dobrinescu Dobrev SCA.
Legea nu doar că este necorelată, dar reguli absolut necesare lipsesc cu desăvârșire. Așa ceva este împotriva oricărui tip de procedură onestă.
Mulți contribuabili se află în verificare documentară, dar ANAF încă nu i-a informat. Vor ști că sunt verificați atunci când vor fi contactați să furnizeze anumite informații, ori dacă le va sosi draftul de decizie de impunere. Este absolut necesară reacția lor rapidă, pentru a nu se trezi în situația unui rău provizoriu, devenit permanent.