Fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii Adrian Toni Neacşu afirmă că Guvernul trebuie să emită cel târziu în 7 ianuarie 2025 Hotărârea privind organizarea primului tur al alegerilor prezidenţiale în data de 23 martie 2025. „Startul în noile alegeri nu poate începe cu o nelegalitate crasă”, susţine magistratul.
„Dacă Guvernul vrea să respecte înţelegerea politică la care s-a ajuns cu privirea la organizarea primului tur al alegerilor prezidenţiale în data de 23 martie 2025 atunci ultima zi în care poate emite Hotărârea de Guvern este marti, 7 ianuarie. (...) Din punct de vedere juridic este imposibil, iar startul în noile alegeri nu poate începe cu o nelegalitate crasă”, arată Adrian toni Neacşu într-o postare pe Facebook.
Magistratul susţine că, potrivit legii (art. 5 alin 1 din Legea 370/2004) data alegerilor se stabileste prin HG cu cel puţin 75 de zile înainte de data alegerilor.
„Asta înseamnă că alegerile nu pot fi stabilite mai devreme de a 76-a zi din ziua în care hotărârea de Guvern este publicată în Monitorul Oficial şi astfel intra în vigoare. Având în vedere modul de calcul al acestui termen, ultima zi în care se poate emite o HG pentru a permite organizarea primului tur în 23 martie 2025 este ziua de marţi, 7 ianuarie, cu condiţia ca în aceeaşi zi să fie şi publicată în Monitorul Oficial”, explică Neacşu.„La sfarsit de ianuarie şi început de februarie vom avea din nou spectacolul imprevizibil al judecării contestatiilor la candidaturi de către Curtea Constituţională!”, mai scrie Adrian Toni Neacşu.
Acord de principiu în coaliție
Primul tur al alegerilor prezidenţiale ar urma să aibă loc în 23 martie, conform acordului de principiu la care au ajuns sâmbătă liderii coaliţiei de guvernare.
Potrivit unor surse din coaliţie, liderii PSD, PNL UDMR şi ai grupului minorităţilor naţionale au căzut de acord, în principiu, asupra datei organizării alegerilor prezidenţiale. Astfel, primul tur ar putea avea loc pe data de 23 martie 2025, iar cel de-al doilea pe 6 aprilie 2025.
Conform legii, cu cel puţin 75 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabileşte data alegerilor prin hotărâre. Hotărârea privind stabilirea datei alegerilor se adoptă la propunerea Ministerului Afacerilor Interne şi a Autorităţii Electorale Permanente.
Anularea alegerilor
Curtea Constituţională a decis în unanimitate, în 6 decembrie 2024, când votul în străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale deja începuse, anularea întregului proces electoral pentru alegerea preşedintelui României, urmând să fie stabilite o nouă dată şi un nou calendar electoral pentru realizarea acţiunilor necesare.
Articolul din Constituţie invocat de judecătorii Curţii Constituţionale prevede că CCR veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului.
”Principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”, sublinia CCR.
Totodată, Curtea argumenta că este aplicabil articolul din Constituţie potrivit căruia preşedintele României în funcţie ”exercită mandatul până la depunerea jurământului de preşedintele nou-ales”, astfel că preşedintele Klaus Iohannis, al cărui mandat se încheia în 21 decembrie, a rămas în funcţie.