România şi Marea Britanie şi-au intensificat eforturile pentru asigurarea unui răspuns "ferm" şi "eficient" la situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, întărind astfel postura de descurajare şi apărare în faţa provocărilor de securitate regionale şi globale, a afirmat, miercuri, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, în cadrul unei întrevederi cu ambasadorul Regatului Unit la Bucureşti, Giles Matthew Portman.
"Acordul de cooperare în domeniul apărării cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a confirmat importanţa Parteneriatului nostru strategic şi a deschis oportunităţi noi de întărire a relaţiilor militare bilaterale", a subliniat Tîlvăr, potrivit unui comunicat al MApN.Potrivit sursei citate, discuţiile s-au concentrat pe aspecte cheie legate de securitatea regiunii Mării Negre, consolidarea dimensiunii de apărare a Parteneriatului strategic dintre România şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, precum şi aprofundarea cooperării în cadrul structurilor aliate.
Un punct "esenţial" pe agendă a fost întărirea posturii de apărare şi descurajare pe Flancul estic al NATO, cu un accent deosebit pe zona Mării Negre, având în vedere provocările actuale de securitate, a transmis MApN.El a reliefat intenţia României de a continua dezvoltarea Parteneriatului strategic cu Regatul Unit, prin implicarea activă în iniţiative comune de securitate şi apărare, susţinerea Ucrainei în faţa agresiunii ruseşti şi consolidarea sprijinului pentru Republica Moldova, în vederea întăririi stabilităţii şi securităţii în regiune.
Pe 13 noiembrie 2024, ministrul Tîlvăr şi secretarul britanic al Apărări au semnat, la Londra, un acord de cooperare menit să întărească parteneriatul de lungă durată dintre România şi Marea Britanie şi să răspundă provocărilor actuale de securitate.Acordul consolidează şi extinde bunele relaţii existente în domeniul Apărării în vederea abordării comune a problemelor strategice curente cu beneficii reciproce pentru cele două forţe armate, a amintit MApN.
Documentul vizează logistica şi sprijinul pentru apărare, tehnologia, achiziţiile şi dezvoltarea capabilităţilor, planificarea resurselor, comunicaţiile şi informatica, contracararea ameninţărilor hibride, exerciţiile, operaţiile internaţionale sub mandat ONU, controlul armamentelor, formarea şi educaţia militară.