Preşedintele francez Emmanuel Macron ”nu poate să creadă” în moţiunea de cenzură a Guvernului lui Michel Barnier, care a îndemnat din nou la ”responsabilitate”, marţi seara, cu o zi înaintea unui vot crucial în Adunarea Naţională care lansează deja speculaţii cu privire la un nou premier, relatează AFP, citat de news.ro.
Întrebat la France2 şi TF1 ce părere are despre o eventuală cădere a Guvernului, după ce Partidul Rassemblement national (RN, extremă dreapta) a depus propria moţiune de cenzură şi urmează să voteze în favoarea unei moţiuni de cenzură a stângii, premierul francez a răspuns că ”cred(e) că este posibilă”.
Michel Barnier a făcut apel la ”reflexul responsabilităţii” deputaţilor şi a pus accentul asupra deputaţilor RN, care vor trebui ”să dea socoteală” alegătorilor lor în cazul în care se asociază moţiunii de cenzură a ”extremei stângi”.
”Nu ne tocmim”, însă Marine Le Pen a intrat ”într-un fel de supralicitare”, a răspuns savoiardul când a fost întrebat davă este posibil să facă un ultim gest în privinţa pensiilor, pentru a evita să devină miercuri primul şef de Guvern răsturnat de la putere de către Adunarea Naţională după Georges Pompidou, în 1962, şi cel mai ”scurt” premier din istoria Republicii a V-a.
”Nu eu sunt de vină”, dar evenimentul va avea consecinţe: ”18 milioane” de francezi ”îşi vor vedea impozitul pe venit crescut”, a declarat Barnier, în cazul în care Guvernul său va fi răsturnat, iar bugetul nu va fi adoptat.
El a respins multiple apeluri sau evocări ale unei demisii a şefului statului, ultima a preşedintelui Asociaţiei Primarilor Franţei, David Lisnard, de la Les Republicains (LR, dreapta).
”Politică-ficţiune”, a respins, cu un pic mai înainte, preşedintele însuşi, la Riad, unde se află într-o vizită de stat.
Macron a denunţat un ”cinism de nesusţinut” al RN în cazul în care va vota în favoarea moţiunii de cenzură depusă de stânga, ”care îi insultă alegătorii”. Acest argument a fost reluat la TF1 şi France2 de către premier, cu textul moţiunii de cenzură a Noului Front popular (NFP) în mână.
Partidul Socialist (PS, stânga) dă dovadă de o ”pierdere completă a reperelor” prin cenzurarea Guvernului, a acuzat Macron.
Şeful statului a îndemnat însă ”să nu ne fie frică”, evocând riscul unei crize financiare.
SFÂRŞIT DE DOMNIE
La Adunare, Conferinţa Preşedinţilor a stabilit miercuri, la ora locală 16.00 (17.00, ora României), examinarea moţiunilor de cenzură depuse de către stânga şi RN. Şefa deputaţilor Partidului La France Insoumise (LFI) Mathilde Panot a anunţat ”căderea lui Barnier”.
Numit la 5 septembrie, Michel Barnier va fi rămas în post trei luni ”cu susţinerea şi fără participarea RN”, iar ”ceea ce-l va doborî este exact faptul că RN a încetat să-l mai susţină”, a comentat deputatul PS Arthur Delaporte.
Răsturnarea Guvernului va fi o ”disoluţie a spiritelor”, ”dar eu nu cred în ea”, a subliniat Emmanuel Macron. ”Toată lumea îşi va asuma responsabilităţile mâine”, a adăugat el, refuzând să ia în calcul în mod public opţiuni în vederea înlocuirii lui Michel Barnier la Matignon.
Barnier a obţinut marţi seara susţinerea preşedintelui Senatului, Gérard Larcher, de la LR, care le-a cerut deputaţilor într-un editorial un ”salt” în vederea ”depăşirii ranchiunelor”.
Luni, premierul a angajat, fără vreo suprirză, responsabilitatea Guvernului asupra proiectului Legii finanţării Securităţii Sociale (PLFSS) şi a dat asigurării că a ajuns ”la capărul dialogului” cu grupurile politice, inclusiv cu RN.
”FĂRĂ PLAN DE REZERVĂ”
Măsurile prin care Michel Barnier a răspuns cerinţelor RN nu au fost însă suficiente. ”Cenzurarea acestui buget este, din nefericire, singura modalitate pe care ne-o dă Constituţia pentru a-i apăra pe francezi de un buget periculos, nedrept şi punitiv”, a justificat marţi pe X Marine Le Pen.
”Eu nu credeam că ea va îndrăzni”, a tunat premierul luni, după o convorbire la telefon cu şefa deputaţilor RN.
”RN este cel care a obţinut cele mai multe câştiguri politice”, însă Le Pen ”preferă să-l sacrifice pe spinarea francezilor”, deplânge o sursă din anturajul premierului.
Ea are ”o agendă personală”, declară aceeaşi sursă, referindu-se la procesul asistenţilor RN la Parlamentul European (PE), în care Marine Le Pen riscă să fie condamnată la ineligibilitate.
Dacă Guvernul cade, Franţa se cufinda şi mai mult în criza politică creată de diszolvarea Adunării Naţionale de către Emmanuel macron în iunie.
SPECULAŢII
Pe pieţele financiare, dobânda la care se împrumută Franţa s-a tensionat din cauza incertitudinilor. Însă Bursa de la Paris rămâne cvasi-stabilă, iar investitorii se concentrează pentru moment asupra avantajelor unui statu-quo bugetar în cazul căderii Guvernului.
Se răspândesc deja speculaţii cu privire la eventualii succesori ai lui Michel Barnier, de la ministrul Apărării Sébastien Lecornu la François Bayrou, de centru, din tabăra prezidenţială.
”Nu chiar acesta este subiectul”, a răspuns Sébastien Lecornu în Le Parisien, evocând ”jocul nu întotdeauna binevoitor” al celor care-i pun în circulaţie numele.
În Adunare rămâne aceeaşi ecuaţie - nicio configuraţie nu pare să promită o majoritate în vederea adoptării bugetului aferent lui 2025.
Prim-secretarul PS Olivier Faure i-a cerut lui Emmanuel Macron să numească un ”premier de stânga”, care să fie deschis ”compromisului” cu blocul de centru, declarându-se pregătit să-şi asume responsabilitatea la Matignon.