Vicepreşedintele democrat al SUA, Kamala Harris, are în intenţiile de vot un avans marginal de 46% la 43% faţă de fostul preşedinte republican Donald Trump, în condiţiile unui electorat pesimist, care spune că ţara este pe un drum greşit, potrivit celui mai nou sondaj Reuters/Ipsos. Avansul de doar 3% se plasează în marja de eroare acceptată de către orice sondaj, ceea ce înseamnă că această cursă este foarte strânsă și un rezultat poate fi cu greu anticipat, informează News.ro.
Avansul lui Harris în sondajul realizat timp de şase zile, care s-a încheiat luni, diferă puţin de avantajul său de 45% la 42% faţă de Trump care se întregistra într-un sondaj Reuters/Ipsos realizat cu o săptămână mai înainte, consolidând opinia potrivit căreia competiţia este extraordinar de strânsă cu doar două săptămâni înainte de alegerile din 5 noiembrie.
Pe cifre nerotunjite, avansul este de doar 2%
Ambele sondaje arată că Harris are un avans care se înscrie în marja de eroare, cel mai recent sondaj arătându-i un avans de doar 2 puncte procentuale atunci când se utilizează cifre nerotunjite, precizează Reuters.
Noul sondaj a arătat că alegătorii au o părere proastă despre starea economiei şi a imigraţiei şi, în general, favorizează abordarea lui Trump cu privire la aceste aspecte.
Americanii sunt foarte pesimiști
Aproximativ 70% dintre alegătorii înregistraţi în cadrul sondajului au declarat că nivelul lor de trai (costul vieţii) se află pe un drum greşit, în timp ce 60% au afirmat că economia se îndreaptă într-o direcţie greşită, iar 65% au spus acelaşi lucru despre politica faţă de imigranţi.
Alegătorii au afirmat, de asemenea, că economia şi imigraţia, împreună cu ameninţările la adresa democraţiei, sunt cele mai importante probleme ale ţării.
Întrebat care candidat are o abordare mai bună a acestor probleme, Trump a condus în privinţa economiei - cu 46% la 38% - şi a imigraţiei, cu 48% la 35%.
Imigraţia a fost, de asemenea, problema nr. 1 atunci când respondenţii au fost întrebaţi pe ce ar trebui să se concentreze cel mai mult următorul preşedinte în primele 100 de zile de mandat. 35% au ales imigraţia, 11% citând inegalitatea veniturilor şi procente egale de 10% citând asistenţa medicală şi impozitele.
Însă Trump s-a descurcat prost la întrebarea care candidat ar fi mai potrivit pentru a aborda extremismul politic şi ameninţările la adresa democraţiei, Harris conducând cu 42% la 35%. De asemenea, ea este prefereată în ceea ce priveşte politica privind avortul şi cea privind asistenţa medicală.
O CURSĂ EXTREM DE STRÂNSĂ
Avansul lui Harris faţă de Trump ar putea să nu fie suficient pentru a câştiga alegerile, chiar dacă se menţine până la 5 noiembrie, subliniază Reuters.
Sondajele naţionale, inclusiv sondajele Reuters/Ipsos, oferă semnale importante cu privire la opiniile electoratului, însă rezultatele Colegiului Electoral pentru fiecare stat în parte determină câştigătorul, şapte dintre acestea urmând să fie decisive. Trump a învins-o pe democrata Hillary Clinton în alegerile din 2016 triumfând în Colegiul Electoral, chiar dacă ea a câştigat votul popular naţional cu 2 puncte.
Sondajele au arătat că Harris şi Trump sunt la egalitate în aceste state.
Sondajul pare să indice că alegătorii - în special democraţii - ar putea fi mai entuziasmaţi de alegerile din acest an decât au fost înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie 2020, când democratul Joe Biden l-a învins pe Trump. Cam 79% dintre alegătorii înregistraţi în sondaj - între care 87% dintre democraţi şi 84% dintre republicani - au declarat că sunt „absolut siguri” că vor vota în alegerile prezidenţiale. Ponderea respondenţilor siguri că vor vota a crescut, astfel, de la 74% într-un sondaj Reuters/Ipsos efectuat în perioada 23-27 octombrie 2020, când 74% dintre democraţi şi 79% dintre republicani au declarat că sunt siguri că vor vota.
Harris a intrat în cursă în iulie, după ce Biden şi-a încheiat eforturile de realegere în urma unei prestaţii slabe la dezbaterea împotriva lui Trump din iunie. La momentul respectiv, Trump era considerat pe scară largă drept candidatul favorit, în parte pe baza puterii sale percepute în materie de economie, după mai mulţi ani de inflaţie ridicată sub administraţia Biden, care a scăzut, totuşi, în ultimele luni.
Având în vedere concurenţa strânsă, eforturile candidaţilor de a se asigura că susţinătorii lor votează efectiv vor fi, probabil, esenţiale în stabilirea câştigătorului. Două treimi dintre adulţii din SUA au votat la alegerile din noiembrie 2020, cea mai mare prezenţă la vot din ultimul secol, conform estimărilor Biroului de recensământ al SUA şi Centrului de cercetare Pew.
Aproximativ o treime dintre alegătorii înregistraţi sunt democraţi şi o treime republicani, restul fiind independenţi sau persoane care preferă partidele terţe, potrivit unei estimări a Pew Research.
Cel mai recent sondaj Reuters/Ipsos a intervievat online, la nivel naţional, 4.129 de adulţi din SUA, inclusiv 3.481 de alegători înregistraţi.
Un total de 3.307 dintre respondenţi au fost consideraţi cei mai susceptibili de a se prezenta la vot în ziua alegerilor. În rândul acestor alegători potenţiali, Harris a avut un avans de 3 puncte procentuale faţă de Trump, 48% la 45%.
Noul sondaj are o marjă de eroare de 2 puncte procentuale.