Peste 61% dintre români consideră că ”alegerea preşedintelui este influenţată puternic de acţiunile ostile ale altor state”, 44% cred că cea mai mare probemă a României este ”corupţia care amplifică nedreptăţile din societate”, potrivit unui sondaj INSCOP.. 65% dintre cei chestionaţi apreciază însă că ”alegerea preşedintelui depinde doar de votul cetăţenilor”.
Voinţa populară în alegerile prezidenţiale
40.9% dintre români cred că ”alegerea preşedintelui depinde doar de votul cetăţenilor” în foarte mare măsură, 24.6% în destul de mare măsură, 12.6% în destul de mică măsură şi 19.6% în foarte mică măsură sau deloc. 2.3% nu ştiu sau nu răspund.
Influenţarea alegerilor prezidenţiale de către alte state
32.6% dintre români cred că ”alegerea preşedintelui este influenţată puternic de acţiunile ostile ale altor state” în foarte mare măsură, 28.5% în destul de mare măsură, 17.1% în destul de mică măsură şi 18.1% în foarte mică măsură sau deloc. 3.7% nu ştiu sau nu răspund.
Cea mai mare problemă a României
Întrebaţi care este la acest moment cea mai mare problemă a României, 44% dintre respondenţi au ales varianta ”corupţia care amplifică nedreptăţile din societate”, 21.8% ”instabilitatea politică şi efectele sale asupra bunei guvernări”, 17.2% ”starea precară a democraţiei care limitează libertatea oamenilor de a-şi alege preşedintele”, iar 15.1% ”problemele economice care provoacă scăderea puterii de cumpărare”. 1.9% nu ştiu sau nu răspund.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda Confederaţiei Patronale Concordia. Datele au fost culese în perioada 13- 17 martie 2025.Metoda de cercetare: anchetă sociologică prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%.
Peste 89% din români sunt contra ideilor suveraniste care ne vor ieșiți din NATO
Aproape 90% dintre români cred că este în interesul naţional ca România să rămână în UE şi NATO/, elevă un sondaj INSCOP conform căruia 40.6% dintre cei chestionaţi cred însă că apartenenţa României la UE limitează prea mult suveranitatea naţională. Mai mult de trei sferturi dintre cei chestionaţi susţin creşterea cheltuielilor pentru Apărare.
Apartenenţa la UE şi la NATO
89.7% dintre români cred că este în interesul naţional ca România să rămână în UE şi NATO, în timp ce 6.4% sunt de părerea contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.9%.
Apartenenţa la UE şi suveranitatea naţională
40.6% dintre cei chestionaţi cred că apartenenţa României la Uniunea Europeană limitează prea mult suveranitatea naţională, în timp ce 51.6% sunt de părerea contrarie. 7.8% nu ştiu sau nu răspund.
Creşterea cheltuielilor pentru apărare ale României
În contextul în care în ultima perioadă se discută tot mai mult că Europa să îşi reducă dependenţa militară faţă de SUA şi NATO prin creşterea cheltuielilor în domeniul Apărării, respondenţii au fost întrebaţi dacă ar fi de acord cu o asemenea perspectivă pentru ca România să-şi apere suveranitatea în cazul unei agresiuni militare. 76.2% susţin o asemenea creştere a cheltuielilor pentru Apărare, în timp ce 21.1% se opun, iar 2.7% nu ştiu sau nu răspund.
Efectul retragerii trupelor NATO asupra securităţii României
77.1% dintre români cred că retragerea trupelor NATO din estul Europei ar afecta securitatea naţională a României, în timp ce 20.3% împărtăşesc opinia contrarie şi 2.6% nu ştiu sau nu răspund.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda Confederaţiei Patronale Concordia. Datele au fost culese în perioada 13- 17 martie 2025.Metoda de cercetare: anchetă sociologică prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%.