Ministerul Sănătăţii a atras, în ultimii doi ani şi jumătate, 2,1 miliarde de euro fonduri din PNRR, pentru îmbunătăţirea infrastructurii medicale şi a serviciilor oferite pacienţilor. Până la finalul anului 2023, toate contractele prevăzute în PNRR pentru sectorul sănătăţii au fost semnate, ceea ce a permis Ministerului Sănătăţii să gestioneze peste 3.200 de contracte de finanţare.
Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii responsabil cu implementarea PNRR, Alexandru Rogobete, prezintă, vineri, un bilanţ al activităţii pentru ultimii doi ani şi jumătate.
În această perioadă, echipa de la Ministerul Sănătăţii a reuşit să atragă pentru îmbunătăţirea infrastructurii medicale şi a serviciilor oferite pacienţilor cei mai mulţi bani europeni din istoria postdecembristă – peste 2,1 miliarde de euro.
”Până la finalul anului 2023, toate contractele prevăzute în PNRR pentru sectorul sănătăţii au fost semnate, ceea ce a permis Ministerului Sănătăţii să gestioneze peste 3.200 de contracte de finanţare. Această realizare a fost posibilă în primul rând datorită simplificării metodologiilor. Din poziţia anterioară de consilier al ministrului Rafila, Rogobete a condus echipa PNRR şi a avut o contribuţie majoră în punerea la punct a unei metodologii simple şi nebirocratice pentru atragerea banilor europeni. Secretarul de Stat a contribuit inclusiv la finalizarea ghidurilor de finanţare pentru digitalizare”, se arată, vineri, într-un comunicat de presă.
Alexandru Rogobete a subliniat în repetate rânduri importanţa utilizării eficiente şi transparente a acestor fonduri.
"Banii din PNRR sunt ultimul tren pentru schimbarea înfăţişării sistemului medical românesc. Dacă nu utilizăm corect, transparent şi în beneficiul pacienţilor aceşti bani (sume istorice pentru România) pentru a dezvolta spitalele, pentru a creşte siguranţa pacienţilor şi a actului medical, nu mai avem nicio şansă”, a declarat recent Alexandru Rogobete.
Potrivit datelor transmise de oficialii Ministerului Sănătăţii, la finalul lunii martie 2023 erau semnate toate contractele de finanţare prin care 69 de ambulatorii de specialitate (faţă de cele 25 iniţiale) vor fi renovate, extinse şi modernizate cu echipamente noi.
Începând din martie 2023, au fost semnate contracte şi demarate lucrări pentru construcţia a 27 de spitale în întreaga ţară, parte a unui portofoliu mai amplu care include peste 3.500 de proiecte în sectorul Sănătăţii.
În martie, ministrul Alexandru Rafila semna trei contracte pentru construcţia de spitale noi în valoare de peste 500 de milioane de euro (2,5 miliarde de lei) cu termen de finalizare 2026. Este vorba despre trei unităţi medicale în regiunea de Vest a României - Institutul Regional de Oncologie din Timişoara (1,2 miliarde de lei), Spitalului Municipal din Lugoj (750 milioane de lei) şi un nou corp de clădire pentru maternitatea din Arad (580 milioane de lei).
De asemenea, pentru dezvoltarea medicinei ambulatorii de specialitate, Ministerul Sănătăţii a alocat 120 de milioane de euro şi a finanţat de două ori mai multe unităţi sanitare în vederea dezvoltării serviciilor ambulatorii.
Tot anul trecut au demarat şi lucrările pentru spitalele regionale din Iaşi, Cluj şi Timişoara.
Spitalul Judeţean din Bistriţa a fost dat în folosinţă în ianuarie 2024.
Centrele de politraumă au fost finalizate sau sunt în stadii avansate de construcţie în oraşe precum Cluj, Braşov, Sibiu şi Piteşti şi contribuie la creşterea capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă.
”2023 a fost anul dării în folosinţă a şapte centre de radioterapie, iar ultimul dintre ele, situat la Ploieşti, urmează să fie finalizat în curând. Vorbim de unităţi medicale esenţiale pentru tratamentul pacienţilor oncologici. Construcţia centrului de patologie cerebrovasculară din Cluj-Napoca este în plină desfăşurare şi, odată finalizat, va contribui semnificativ la tratamentele specializate în domeniul neurologic. La Centrul de arşi din Timişoara, lucrările avansează, inclusiv construirea unui heliport, ceea ce va îmbunătăţi capacitatea de intervenţie rapidă pentru pacienţii cu arsuri severe”, se mai arată în comunicatul de presă.
Potrivit docimentului citat, în cadrul PNRR, proiectele includ nu doar construcţia de spitale noi, dar şi digitalizarea sistemului de sănătate.
Astfel, în martie 2023 peste 80 de milioane de euro au fost alocate dezvoltării de sisteme digitale complexe pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
”În prezent, vorbim de proiecte de 150 de milioane de euro în derulare, direcţionate deja către digitalizarea fluxurilor administrative, financiare, logistice şi clinice în peste 200 de unităţi sanitare. Pentru digitalizarea aparatului administrativ din sănătate au fost alocate 50 de milioane de euro şi alte 50 de milioane de euro pentru dezvoltarea unui sistem complex de telemedicină. În total, vor fi investite peste 350 de milioane de euro în achiziţionarea de sisteme software şi hardware pentru transformarea întregului proces administrativ în format digital”, au mai transmis oficialii Ministerului Sănătăţii.
De asemenea, Ministerul Sănătăţii, în calitate de finanţator şi de coordonator naţional PNRR pentru componenta Sănătate, monitorizează fiecare procedură de achiziţie publică realizată cu banii europeni nerambursabili.