Actul privind Inteligența Artificială (AI Act) a fost adoptat la 13 iunie 2024 cu obiectivul de a stabili un cadru legislativ pentru dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale în UE. In prezent Comisia Europeana dezvolta Codul de bune practici care vizează crearea unor standarde etice pentru implementarea AI.
Forma actuala a acestui Cod ridica ingrijorari in rândul asociațiilor de publisheri la nivel european, care consideră că măsurile legale propuse nu protejează suficient interesele editorilor, în special în ceea ce privește utilizarea conținutului lor de către modele lingvistice mari și sisteme de inteligenta artificiala generativă.
Publisherii sunt îngrijorați că o reglementare insuficientă ar putea duce la exploatarea conținutului fără consimțământ sau compensații corespunzătoare pentru cei ce il produc, ceea ce ar afecta grav sustenabilitatea industriei media.
In acest context, asociatia New Media Europe, la care BRAT este afiliata, a formulat o declaratie publica prin care apreciaza ca normele au evoluat „de la rau la si mai rau” si ca cerintele prevazute in Cod in sarcina solutiilor AI nu vor oferi o asistenta semnificativa publisherilor de presa. Prin urmare, NME a solicitat Comisiei si statelor membre sa nu sustina adoptarea Codului in forma lui actuala.
Stimate Cititor,
Creativitatea umană și cultura reprezintă factorii care permit inovația, inclusiv Inteligența Artificială. Totuși, inovația nu poate veni în detrimentul creativității și culturii umane. Atunci când sistemele AI exploatează conținutul creativ și cultural disponibil online – inclusiv conținutul de presă – pentru a-și alimenta propriile servicii, ele profită în mod nejustificat de activitatea umană.
Inteligența Artificială ridică o dublă provocare socială: atât protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, cât și menținerea legăturii dintre conținutul creat de oameni și mașinile care îl utilizează. Când Inteligenta Artificiala generativă folosește materiale jurnalistice și editoriale, de exemplu pentru a produce, fără permisiune sau remunerație, conținut parazitar de tip presă, cu costuri minime și fără supraveghere editorială, toată lumea pierde.
Asistăm, de asemenea, la o creștere îngrijorătoare a dezinformării online alimentată de AI prin generarea de conținut realist, dar înșelător, care se răspândește mai repede decât poate fi verificat.
Legislațiile naționale și europene în vigoare nu oferă încă garanții solide care să asigure faptul că atât creatorii, cât și cetățenii beneficiază de dezvoltările Inteligenței artificiale, cu respectarea transparenței, responsabilității și remunerației adecvate a titularilor de drepturi – toate acestea fiind elemente esențiale.
Credem cu tărie că toată lumea ar trebui să beneficieze de pe urma inteligenței artificiale, inclusiv cetățenii și furnizorii de conținut. Până la urmă, conținutul cultural și creativ profesional reprezintă materia primă indispensabilă care alimentează revoluția AI și fără de care nu poate exista o inteligență artificială de calitate.
Inteligența Artificială poate fi o forță pozitivă dacă sunt contracarate riscurile specifice. Facem un apel către noua Comisie Europeană să acționeze acum pentru a sprijini prosperitatea și sustenabilitatea mass-mediei europene, a culturii, informației și a sănătății democratice a societăților noastre.
Despre autori: Federația Europeană a Jurnaliștilor (EFJ), Asociația Europeană a Presei de Revistă (EMMA), Asociația Europeană a Editorilor de Ziare (ENPA) și News Media Europe (NME) reprezintă împreună zeci de mii de jurnaliști și publicații de ziare și reviste din întreaga Europă. Ca voci de referință ale industriei, acestea susțin, printre altele, libertatea presei, sustenabilitatea mass-mediei și un peisaj jurnalistic divers și independent, lucrând pentru a asigura acces echitabil la platformele digitale, promovând transparența în distribuția algoritmică a conținutului și militând pentru cadre de reglementare echilibrate care să sprijine presa și jurnalismul profesioniste în era digitală.