Ce s-ar întâmpla dacă medicamentele esențiale ar deveni brusc mai scumpe, iar Europa ar începe să piardă controlul asupra propriei producții farmaceutice? Nu e doar un scenariu, ci o realitate care prinde contur pe axa Washington-Bruxelles. Intenția administrației Trump de a impune tarife vamale de 25% asupra produselor farmaceutice importate în SUA a mobilizat industria și autoritățile europene.
Uniunea Europeană e acum în fața unei alegeri strategice: luptă pentru autonomie sau acceptă realitatea unei piețe globale în care regulile se scriu peste ocean? În România, autoritățile spun că urmăresc cu atenție situația pentru a evita o criză a medicamentelor esențiale.
Va deveni sănătatea un lux?
Ce înseamnă aceasta pentru pacienți? În 2023, UE a avut un surplus comercial semnificativ în sectorul farmaceutic față de Statele Unite, cu exporturi de aproximativ 92 de miliarde de euro și importuri de aproximativ 40 miliarde de euro. Această diferență subliniază importanța relației comerciale dintre cele două părți în domeniul produselor farmaceutice. Pentru că Europa este în continuare un exportator major de medicamente către SUA – în 2023, exporturile au fost evaluate la 90 de miliarde de euro. Dacă SUA adaugă brusc o taxă de 25% acestor produse, prețurile cresc, iar cetățenii europeni – în special din țările mai puțin bogate, precum România – vor plăti mai mult pentru tratamente vitale.
Marile companii vor decide că e mai avantajos financiar să producă medicamentele în SUA și își vor muta centrele de producție și cercetare acolo. Dealtfel Industria a pus deja presiune pe Comisia Europeană: „Ori ne ajutați, ori plecăm!” Giganții farmaceutici – Pfizer, Eli Lilly, AstraZeneca – au transmis un mesaj dur Comisiei Europene. Într-o scrisoare deschisă, aceștia cer mai puțină birocrație și reglementări mai flexibile, ajutor financiar pentru cercetare și dezvoltare, sprijin pentru producția locală de medicamente inovative și eliminarea unor taxe ecologice noi.
Ce riscă Europa și implicit, România
Dacă acest „exod farmaceutic” prinde contur, efectele pot fi dure :
- Creșteri de preț la medicamentele importate
- Risc de penurie în viitoare pandemii sau crize
- Scăderea inovației în Europa
- O mai mare dependență de SUA în domeniul sanitar
- O polarizare tot mai evidentă între țările din Vest și cele din Est.
Ce medicamente vitale ar putea suferi modificări de preț
Un impact dramatic ar putea fi resimțit în special în cazul unor tratamente oncologice precum Keytruda și Opdivo, al căror preț ar putea crește cu până la 2.500 de euro lunar, imunoterapii precum Humira (utilizată în boli autoimune), dar și medicamente pentru diabet și obezitate, cum ar fi Trulicity și Mounjaro, deja inaccesibile pentru mulți români, care s-ar putea scumpi cu peste 100 de euro lunar. În România, unde multe dintre aceste tratamente sunt fie compensate parțial, fie achiziționate direct de pacienți, efectul ar putea fi dublu: presiune asupra bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și restrângerea accesului pacienților la terapii inovatoare. De asemenea, vaccinuri esențiale, precum cele împotriva HPV sau meningitei, ar putea suferi scumpiri semnificative și întârzieri în livrare.
România, cu un sistem sanitar oricum fragil și un buget restrâns, ar fi printre primele lovite.
Poziția României
Autoritățile române nu au emis până acum o poziție oficială dură, dar surse din Ministerul Sănătății susțin că se analizează „scenarii de răspuns” pentru protejarea stocurilor strategice.
Un posibil răspuns? Consolidarea producției locale și diversificarea importului medicamentelor, scrie adevarul.ro.
Negocieri în curs între Bruxelles și Washington
Presa europeană vorbește despre ajungerea la un compromis la nivel european. Bruxelles-ul poartă discuții cu administrația americană în încercarea de a evita impunerea efectivă a tarifelor sau de a obține scutiri pentru anumite categorii de produse farmaceutice. Deși diferențele de viziune comercială dintre SUA și UE sunt adânci, ambele părți au declarat că doresc o soluție negociată care să nu afecteze accesul pacienților la tratamente esențiale.
Pentru moment, nu vorbim despre certitudini, ci despre riscuri și calcule strategice. Dar un lucru e clar: sănătatea nu poate deveni o monedă de schimb într-un joc comercial.