Pământurile fertile ale României se degradează alarmant, iar statul nu deține informații clare despre dimensiunea acestei probleme. Este concluzia unui raport al Curții de Conturi, care critică lipsa unui inventar real al terenurilor degradate, deși această obligație este stipulată de Legea nr. 100/2010.
„La nivel național nu există un inventar real, centralizat și asumat de autoritățile cu atribuții și responsabilități, al terenurilor degradate, deși în conformitate cu prevederile Legii nr. 100/2010, inventarierea terenurilor degradate constituie o obligație permanentă”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Ministerul Agriculturii refuză să răspundă
Digi24 a solicitat Ministerului Agriculturii informații oficiale despre suprafața terenurilor degradate, dar funcționarii au refuzat să răspundă, încălcând legea privind accesul la informațiile publice. Solicitarea, trimisă pe 4 noiembrie 2024, nu a primit nici până acum un răspuns, deși termenul legal este de 30 de zile.
Contactat pentru explicații, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că există o evidență de 1,2 milioane de hectare de terenuri neproductive, însă consilierii săi au invocat necesitatea unui timp suplimentar pentru centralizarea datelor. „Noi dăm informații la zi. Dacă vreți niște evidențe și niște lucruri corecte, noi le centralizăm și vi le dăm la zi”, a afirmat ministrul.
Grațiela Tiron, consilier în cadrul ministerului, a recunoscut întârzierea, dar a evitat să ofere un răspuns clar: „Situația finală o avem la sfârșitul lunii aprilie.”
Discrepanțe între instituțiile statului
În lipsa datelor clare de la Ministerul Agriculturii, Digi24 a cerut informații de la Institutul Național pentru Pedologie. Potrivit acestuia, suprafața totală a terenurilor degradate este de 19.334 hectare, cu mult mai puțin decât cifra avansată de ministru.
În județul Buzău, Institutul de Pedologie raportează 203 hectare de terenuri neproductive, în timp ce Direcția pentru Agricultură Buzău, subordonată Ministerului Agriculturii, susține că sunt 10.000 de hectare.
În Giurgiu, datele Institutului de Pedologie indică zero hectare de terenuri degradate, dar Direcția Agricolă locală raportează 2.269 de hectare.
Strategii ignorate și riscuri iminente
România are, de peste două decenii, o strategie privind combaterea deșertificării, dar implementarea măsurilor propuse rămâne blocată din cauza nepăsării instituțiilor responsabile. Între timp, schimbările climatice și încălzirea globală continuă să transforme pământul roditor în deșert, amenințând agricultura și securitatea alimentară a țării.