Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă, iniţiată de Ministerul Energiei, cu modificări legislative care permit ministerelor să-şi majoreze participaţiile la companiile la care sunt acţionare, majoritare sau minoritare, în scopul prevenirii ″preluării ostile″ sau ″decapitalizării″ acestora, relevă datele Profit.ro.
Din nota de fundamentare reiese că ar fi vizate cu precădere societăţile listate la bursă, scrie news.ro.
OUG ca atare tratează însă toate companiile, listate sau nu, la care ministerele, nu doar cel al Energiei, deţin acţiuni. Ministrul de resort, Sebastian Burduja, a declarat recent că tranzacţia prin care compania energetică de stat a Ungariei, MVM, vrea să cumpere furnizorul de gaze şi energie din România al grupului german E.ON este posibil să nu fie aprobată de autorităţile de la Bucureşti.
Draftul de act normativ a fost pregătit încă din octombrie, când informaţia privind intenţia ungurilor de a prelua furnizarea românească a E.ON era deja vehiculată, fără a fi confirmată oficial.
Companiile cotate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) la care Ministerul Energiei are participaţii sunt Hidroelectrica (80% din acţiuni), Romgaz (70%), Nuclearelectrica (peste 82%), Electrica SA (49,8%), Rompetrol Rafinare (44,7%), OMV Petrom (peste 20%), Conpet (aproape 59%) şi Oil Terminal (87,7%).
Ministerul are însă deţineri şi la societăţi nelistate, inclusiv una minoritară semnificativă de aproape 32% la E.ON Energie România, care este acum oficial ţintă de preluare pentru compania energetică de stat din Ungaria, MVM, cu puternice legături cu gigantul rus de stat Gazprom, ca urmare a dependenţei Ungariei de gazele ruseşti, menţionează Profit.ro.
Legislaţia românească stipulează de principiu, de mult timp, că instituţiile publice nu pot cumpăra acţiuni emise de societăţi comerciale şi nu au dreptul să participe la cumpărări de acţiuni, sub sancţiunea nulităţii contractelor de vânzare. Acum, însă, Executivul a introdus prin OUG o derogare de la această normă, care prevede că ″ministerele de resort pot cumpăra acţiuni la societăţile la care acestea exercită, în numele statului, calitatea de acţionar″.
Printre justificările măsurii se numără şi ″necesitatea planificării economiei naţionale pentru apariţia unor situaţii excepţionale precum războiul, starea de asediu sau de urgenţă, mobilizarea parţială sau totală a trupelor armate, în contextul războiului de la graniţa României şi atacurilor hibride asupra diverselor sectoare din economia naţională″.