România are două proiecte selectate în prima evaluare a Alianţei Industriale Europene pentru SMR-uri (reactoare modulare de mici dimensiuni), dintr-un total de nouă proiecte europene pentru reactoarele nucleare ale viitorului, a anunţat, duminică, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat de Agerpres.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, duminică, de Ministerul Energiei, „această reuşită marchează un pas important în consolidarea poziţiei României ca lider regional în domeniul energiei nucleare”.
„Săptămâna asta au făcut înconjurul lumii ştirile legate de angajamentul giganţilor IT care investesc în reactoare modulare de mici dimensiuni (SMR) - energie curată, produsă în bandă, pentru centre de date. Consumul de energie al centrelor de date, în contextul dezvoltării inteligenţei artificiale, va creşte exponenţial. România ţine pasul cu aceste evoluţii şi, prin ceea ce am făcut în ultimii ani, ne poziţionăm ca lider în sectorul nuclear civil. Avem tradiţie din anii '70, avem profesionişti, dar avem şi curajul asumării celor mai noi tehnologii. România este deja pe radarul marilor investitori în centre de date. Vestea bună vine de la Bruxelles, care recunoaşte eforturile noastre. Două proiecte româneşti au fost selectate în prima evaluare a Alianţei Industriale Europene pentru Reactoare Modulare Mici (SMR-uri), o iniţiativă a Comisiei Europene: NuScale VOYGR SMR, dezvoltat de Nuclearelectrica şi Nova Power, şi EU-SMR-LFR, pe scurt ALFRED, un reactor de generaţie IV dezvoltat de RATEN, în parteneriat cu Ansaldo Nucleare, SCK-CEN şi ENEA. Din nouă proiecte selectate la nivel european, dintr-un total de 22 de candidaturi, 2 proiecte sunt din România. O performanţă de care trebuie să fim mândri", a precizat Burduja, citat în comunicat.
Fără ruși
Acesta a mai spus că dezvoltarea energiei nucleare, atât la nivel naţional, cât şi european, este indisolubil legată de reducerea dependenţei faţă de Federaţia Rusă şi de atingerea obiectivelor UE privind competitivitatea. România îsi propune să atingă în următorii ani o capacitate de peste 3.500 MW în centrale nuclearo-electrice.
„Vreau să cred că această reuşită îi va convinge, sau măcar îi va pune pe gânduri, pe cei care ne spun că această tehnologie nu are viitor şi că România nu ar trebui să îşi mai asume proiecte îndrăzneţe în energie. Dezvoltarea energiei nucleare, atât la nivel naţional, cât şi european, este indisolubil legată de reducerea dependenţei faţă de Federaţia Rusă, de atingerea obiectivelor UE privind competitivitatea şi de dorinţa noastră comună de a avea energie curată şi accesibilă. În România, ne propunem să atingem în următorii ani o capacitate de peste 3.500 MW în centrale nuclearo-electrice, prin proiectele aflate în plan sau în derulare - fie la Cernavodă, fie la Doiceşti (prin tehnologia SMR NuScale), fie la Mioveni (demonstratorul ALFRED)", a subliniat Burduja.