Situație absurdă la ANAF Sector 1. Pentru a plăti o datorie la stat trebuie să treci pe la nu mai puțin de 3 birouri aflate pe același hol la aproximativ 10 - 15 metri distanță unul față de celălalt. Asta, în condițiile în care se discută despre marea restructurare din aparatele centrale.
ANAF este în subordinea Minsterului Finanțelor Publice, adică chiar la ministrul Tanczos Barna în ogradă, care cel puțin până în acest moment nu a spus nimic de vreo „strângere a curelei” în această instituție.
Situația de ANAF Sector 1 frizează absurdul și arată cum sunt cheltuiți banii românilor pe salarii care nu se justifică ale unor bugetari.
În cazul de față vorbim despre Administrația Finanțelor Publice din Sectorul 1, cea de pe strada Caransebeș, numărul 1, unde pentru a plăti o datorie către bugetul de stat stai la rând la două birouri și ulterior la casierie.
Operațiune care ar putea fi făcută de o singură persoană, cel mult două
Prima angajată a instituției cu pricina îți cere cartea de identitate, te caută în baza de date și ulterior îți dă o hârtie cu care te trimite la biroul aflat 10 metri mai în față pe același hol.
Următoarea angajată (plictisită și irascibilă așa cum sunt de multe ori funcționarii publici) îți ia hârtia, apasă câteva taste pe calculator și într-o maximă lipsă de chef de muncă îți spune să iei o altă hârtie și să mergi să plătești la casierie.
Următoarea oprire este și ultima, la casierie, unde o altă angajată încasează suma datorată către stat și astfel se încheie aventura plății unei datorii a unui contribuabil.
Probabil că situații similare sunt și la restul Administrațiilor Fiscale din celelalte sectoare.
Deficitul bugetar s-a situat pentru anul 2024 la 152,72 miliarde lei, respectiv 8,65% din PIB, față de deficitul de 90,06 miliarde lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023, a anunțat Ministerul Finanțelor.
Datele arată un avans al veniturilor de numai 10,4% anul trecut, în timp ce cheltuielile au crescut cu 19,1%, alimentate de majorarea cu 24% a costului cu salariile din sectorul public, de un avans cu 21% al cheltuielilor cu bunuri și servicii, precum și de majorarea cu 17,2% a cheltuielilor cu asistența socială (în principal pensiile).