Prezentată ca o mare bătălie împotriva bugetarilor ajunși în Senat „pe pile”, care iau salariu fără să muncească și chiar fără să meargă la birou, restructurarea de la Senat nu produce efecte în bugetul pe 2025 și pe anii următori. Din contră, cheltuilile cu personalul urmează să crească.
Potrivit proiectului Legii bugetului de stat pe 2025, cheltuielile cu personalul la Senat au fost în 2024 de 195.724.000 de lei. În 2025, alocarea este de 196.432.000 de lei, cu 36.000 de lei mai mult decât execuția din 2024. Anii următori ar urma să aducă noi creșteri: 205.950.000 de lei în 2026, 216.238.000 de lei în 2027 și 231.337.000 de lei în 2028.
Ilie Bolojan a anunțat că noua organigramă a Senatului presupune o reducere a numărului de posturi de la 796 la 618. Deși s-a referit la reduceri de cheltuieli și la o capacitate a Senatului de a funcționa la fel de bine cu mai puțini oameni, Bolojan a recnoscut și că la mijloc e incapacitatea politicienilor nou-veniți de a-și angaja propriile pile.
„Am constatat de când ocup funcția de președinte al Senatului câteva acumulări negative care nu pot fi contestate. Care sunt acestea? La Senat, în loc ca persoanele care sunt pe cabinetele demnitarilor să fie cu aceștia și să plece cu aceștia, așa cum este practica peste tot, din administrația publică locală până la Guvern, a fost posibilă angajarea pe durată nedeterminată. Prin urmare, de-a lungul ciclurilor electorale au fost angajări peste angajări și am ajuns în situația în care o persoană care ocupă o funcție de conducere în Senat nu își poate aduce niciun colaborator, ci găsește niște oameni aduși de ceilalți ocupanți, în ciclurile anterioare, a căror pregătire poate fi discutabilă, ale căror preocupări sunt total diferite de agemta demnitarilor”, a spus Ilie Bolojan.