Revoluţia română începută în decembrie 1989 a fost un „proces politic fondator”, nu un „simplu moment istoric”, proces de transformare care continuă şi astăzi, iar partidele anti-sistem se pozitiţionează „în raport cu acest proces fondator”, consideră analistul politic Cristian Pîrvulescu. Politologul spune că, după 35 de ani, România este în „cea mai importantă perioadă de prosperitate şi siguranţă din istoria” sa şi că doar „derapajul extremist din ultimul deceniu”, ajuns la „apogeu” la alegerile de la sfârşitul acestui an, „poate umbri oarecum un traseu fără precedent in istoria acestui spaţiu”, informează News.ro.
„Revoluţia română începută în decembrie 1989 a fost un proces politic fondator. Un proces politic, nu un simplu moment istoric. Iar acest proces de transformare continuă şi astăzi. Partidele anti-sistem se poziţionează, de fapt, în raport cu acest proces fondator. Unii, extrema dreaptă, continuatori ai naţional comunismului, vor o restauraţie, alţii, critici ai clasei politice, cu precădere ai PSD şi a alianţei cu acesta, acuză o lovitură de stat”, explică, într-o declaraţie pentru News.ro, profesorul Cristian Pârvulescu.
Potrivit analistului politic, cei care contestă Revoluţia neagă, din motive ideologice, schimbările implicate de căderea comunismului. „Vor să conteste atât baza revoluţionară a regimului pe care l-a inaugurat Revoluţia, cât şi instituţiile apărute în încercarea de a stabiliza regimul”, afirmă Pîrvulescu.„După 35 de ani, România este într-o postură fără precedent”
Politologul consideră că istoria României de după Revoluţia din Decembrie 1989 a fost „ritmată în etape de consolidare şi refluxuri contestatare”.
„Mineriada din iunie '90, primă încercare de restauraţie naţional-comunistă”
Cristian Pîrvulescu arată că încă de la început a fost reacţia de blocare, iar şirul de evenimente care au pus în discuţie direcţia democratică a fost început cu mineriadele, şi în special mineriada din 13-15 iunie 1990.„Mineriada marca o primă încercare de restauraţie naţional-comunistă. Traumatismul de atunci a lăsat urme adânci care nu s-au vindecat până astăzi”, spune Pîrvulescu.
„Actuala criză, rădăcini în tensiunile fondatoare dintre preşedinte şi prim-ministru”
În opinia profesorului Cristian Pîrvulescu, actual rector al SNSPA, al doilea moment în stabilizarea direcţiei democratice a României a fost adoptarea Constituţiei.
„Dar regimul politic nu s-a stabilizat astfel, aşa că până astăzi tensiunile fondatoare dintre preşedinte şi prim-ministru ritmează coabitarea. Şi actuala criză îşi are rădăcinile în această tensiune de debut”, afirmă Pîrvulescu.
„Ţintă principală în încercarea Rusiei de a recupera influenţa pierdută”
Politologul completează spunând că „evoluţia dificilă şi direcţia neclară” din primul deceniu de după Revoluţie au fost compensate de reuşita aderării României la NATO şi Uniunea Europeană, care a determinat „cea mai importantă perioadă de prosperitate şi siguranţă din istoria României”.
„Această evoluţie a făcut ca România să devină o ţintă principală în încercarea Rusiei de a recupera influenţa pierdută în Europa Centrală, iar războiul hibrid pe care l-am purtat, facilitat de pandemia de Covid 19 şi războiul din Ucraina, i-au permis să adâncească fracturile pe care Revoluţia le deschisese”, a încheiat Cristian Pîrvulescu.