„Prin botezul Sf. Ioan se întăreau conștiința păcătoșeniei și a nevoii omului de a fi iertat”, transmite Patriarhul Daniel, care a oferit astfel un posibil răspuns la întrebarea aflată pe buzele multor români: „ce este / cum se manifestă, de fapt, pocăința?”
„Dumnezeu a voit ca prin Sfântul Ioan Botezătorul să se săvârșească în poporul iudeu botezul pocăinței ca pregătire pentru botezul creștin. După cum Sfântul Ioan Botezătorul a fost Înaintemergător al Domnului Hristos, tot așa botezul lui Ioan este înaintemergător sau pregătitor al botezului creștin”, a explicat Patriarhul Daniel în Duminica dinaintea Botezului Domnului, relatează agenția Patriarhiei, Basilica.
„Botezul în apă practicat de Ioan ca semn de pocăință pregătitoare pentru iertarea păcatelor, trebuia completat cu botezul în apă și Duh Sfânt, prin care omul primește în același timp iertarea păcatelor, înfierea sau calitatea de Fiul lui Dumnezeu după har, și arvuna învierii Sufletului din moartea cauzată de păcat”, a spus Preafericirea Sa duminică, la Paraclisul „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală. „Botezul creștin dăruiește iertarea păcatelor personale, iar în cazul copiilor iertarea păcatului strămoșesc, și în plus înfierea după har”, a continuat Părintele Patriarh. „Deci, prin botezul săvârșit de Ioan Botezătorul se întăreau conștiința păcătoșeniei și conștiința nevoii omului de a fi iertat de păcate, dar și nevoia de schimbare a vieții”, a explicat Patriarhul.
Patriarhul Daniel: „Aceasta este pocăința!”
Patriarhul Daniel a spus că Sfântul Ioan s-a adresat tuturor oamenilor: „indiferent de profesie, de stare civilă sau de vârstă, el îi chema pe toți la pocăință ca îndreptare sau ca schimbarea vieții.
Pocăința pe care o cerea Sfântul Ioan nu era doar una de ordin emoțional, de moment, ci existențial, adică ea trebuia să fie însoțită de un nou mod de viață sau o nouă atitudine a omului în relație cu semenii. Mai concret, soldaților, el le cerea să nu asuprească pe nimeni, vameșilor să nu impună dări, taxe sau impozite mai mari decât era permis de lege. Și, cu alte cuvinte, Ioan chema pe fiecare om să-și schimbe viața, să schimbe atitudinea față de semeni”.
Le cere tuturor să schimbe modul de a trăi relațiile lor sociale, a detaliat Preafericirea Sa
„Sfântul Ioan, deci, predică un botez al pocăinței ca schimbare morală a oamenilor în societate. Aceasta este pocăința. Nu este un simplu regret pentru păcatele săvârșite, ci și o schimbare morală, o schimbare a modului lor de a gândi și de a viețui, de a se purta cu semenii în societate”.
„Dar Sfântul Ioan precizează că el botează cu botezul acesta în apă spre pocăință, spre iertarea păcatelor, însă, după el va veni Cel care va boteza pe oameni cu Duh Sfânt. Acela care va veni să-i boteze cu Duh Sfânt, este numit de el Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii”.
„Cu alte cuvinte, botezul lui Ioan era botez spre pocăință, ca stare pregătitoare pentru primirea iertării păcatelor, însă iertarea propriu-zisă a păcatelor se dăruiește prin botezul creștin săvârșit în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh”, a concluzionat Patriarhul României.