Incertitudinea economică şi politică actuală afectează modul în care opt din zece români îşi planifică vacanţa de Paşte, arată un studiu Reveal Marketing Research dat miercuri publicităţii.
Cercetarea şi-a propus să afle cum se pregătesc românii în aşteptarea sărbătorilor de Paşte şi în ce măsură comportamentele şi nevoile acestora s-au schimbat comparativ cu un studiu similar desfăşurat anul trecut.
Studiul arată că scade numărul celor care intenţionează să facă cadouri de Paşte, de la 67% (2024) la 58% (2025).
Conform cercetării, cele mai des menţionate emoţii pe care le trezesc aceste sărbători sunt cele de linişte (17%), fericire şi entuziasm (16%) şi stare de bine (11%).Paştele, o sărbătoare de familie
79% dintre intervievaţi urmează să îşi petreacă Paştele acasă, în familie. Paştele este perceput ca fiind o sărbătoare de familie, iar cei mai mulţi o vor petrece şi anul acesta, alături de partenerul de viaţă (64%), copii (51%) sau părinţi (46%).
Obiceiul de a ţine post în perioada Sărbătorilor Pascale este în continuare practicat de unul din doi români. Dintre aceştia, 18% ţin post doar în Săptămâna Mare, 18% doar miercurea şi vinerea, iar 12% tot postul.
Modul în care românii aleg să sărbătorească Paştele se transformă, 48% dintre respondenţi afirmând că au observat modificări în felul în care marchează această sărbătoare în ultimii ani, procent în creştere cu 4% faţă de 2024. Aceste schimbări sunt resimţite în special de persoanele cu vârste între 35 şi 44 de ani (56%).
Principalele schimbări menţionate sunt tranziţia de la o abordare tradiţională la una mai modernă în celebrarea acestei sărbători (35%), dorinţa de a sărbători Paştele în afara agitaţiei comerciale, într-un mod mai autentic şi profund (28%) şi adoptarea unor obiceiuri mai simplificate şi eco-friendly în celebrarea Paştelui, pentru a evita consumul excesiv (20%). Comparativ cu anul trecut, se poate observa o creştere semnificativă a tranziţiei de la o abordare tradiţională la una mai modernă, de la 22% la 35%.
Referitor la însemnătatea Paştelui pentru români, cei mai mulţi dintre aceştia consideră că Paştele înseamnă o combinaţie echilibrată între tradiţii şi ritualuri şi conexiunea cu cei dragi (32%). Pe de altă parte, 23% pun accentul pe tradiţii şi obiceiuri, iar 22% se concentrează mai mult pe conexiunea şi comunicarea cu cei dragi.
Referitor la tradiţii, 78% dintre români planifică să participe la slujba de Înviere, procentul fiind asemănător celui de anul trecut.
În ceea ce priveşte conexiunile interpersonale şi importanţa lor, 67% dintre respondenţi menţionează că există persoane dragi în viaţa lor care locuiesc în afara localităţii, cu care şi-ar dori să petreacă Sărbătorile Pascale.
Astfel că, cei mai mulţi vor folosi tehnologia pentru a se simţi mai aproape de cei dragi care sunt departe, majoritatea urmând să le transmită urări de Paşte prin intermediul apelurilor telefonice sau video (60%).
Cele mai frecvente măsuri luate de români de Paşte sunt reprezentate de atenţia mai mare acordată cheltuielilor (41%), reducerea bugetului pentru alimente şi cadouri (28%) şi alegerea unor opţiuni de vacanţă mai accesibile (14%).
Anul acesta, Paştele va fi marcat de o abordare mai cumpătată din punct de vedere financiar. Deşi 40% dintre români spun că vor aloca un buget mai mare decât în 2024, această creştere reflectă mai degrabă ajustarea la inflaţie decât o intenţie de consum crescut. În acelaşi timp, 39% declară că vor cheltui o sumă similară cu cea de anul trecut, iar 21% intenţionează să reducă bugetul alocat.
Tendinţa de economisire se reflectă şi în planurile legate de oferirea cadourilor. Procentul celor care spun că vor oferi cadouri de Paşte a scăzut de la 67% în 2024 la 58% în acest an. Cei mai frecvenţi destinatari ai acestor daruri rămân copiii (67%), partenerul de viaţă (58%) şi părinţii (39%).
În ceea ce priveşte bugetul estimat pentru vacanţa de Paşte, 44% dintre români se aşteaptă să cheltuiască între 500 şi 1500 de lei, 37% sub 500 de lei, iar 14% vor aloca sume mai mari, cuprinse între 1500 - 3000 de lei.
Studiul s-a desfăşurat online în perioada 3-9 aprilie pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban şi rural. Mărimea eşantionului a fost de 1.009 respondenţi, iar eroarea maximă de eşantionare este + / -3.1% la un nivel de încredere de 95%.