Mai multe organizaţii au transmis, joi, că elaborarea şi discutarea netransparentă şi fără consultarea actorilor cheie a unor reguli fundamentale legate de organizarea alegerilor din luna mai ”este de neacceptat” şi atrag atenţia că una dintre prevederile adoptate de Guvern ”poate afecta dreptul fundamental la libertatea exprimare”.
”O ordonanţă de urgenţă care reglementează o serie de chestiuni procedurale importante, şi nu numai, legate de reluarea alegerilor prezidenţiale din 2025, a fost adoptată în şedinţa de Guvern de astăzi, 16 ianuarie 2025. Una dintre reglementările esenţiale din proiectul de ordonanţă de urgenţă, care a apărut, pe surse, în mass-media, în cursul dimineţii, este cea legată de marcarea materialelor politice într-un mod care poate afecta dreptul fundamental la libertatea exprimare”, au transmis, joi, într-un comunicat de presă, mai multe organizaţii civice.
Potrivit acestora, ”elaborarea şi discutarea netransparentă şi fără consultarea actorilor cheie a unor reguli fundamentale legate de organizarea alegerilor din luna mai este de neacceptat”.
”Proiectul nu a fost pus în dezbatere publică şi nici nu a ajuns pe masa Consiliului Economic şi Social. Reamintim că, în conformitate cu cadrul legal în vigoare, etapa consultării publice este obligatorie şi premergătoare traseului instituţional, au mai trasmis organizaţiile.
Acestea atrag atenţia că, până la acest moment, ”nici autorităţile publice responsabile cu organizarea alegerilor (MAI şi AEP), nici structurile de securitate care au semnalat nereguli, nu au publicat un raport privind cauzele şi implicaţiile respectivelor nereguli”.
”Preşedintele Autorităţii Electorale, dl. Greblă, a declarat chiar că ar fi organizat alegerile impecabil, ignorând o singură problemă fundamentală – faptul că au fost anulate, inclusiv din motive care ţin de eşecul controlului finanţării electorale. În absenţa unei astfel de analize, este foarte dificil să evaluăm dacă măsurile propuse de Guvern răspund problemelor identificate. Având în vedere că încrederea publică în procesul electoral a scăzut îngrijorător de mult şi contextul social este încă inflamat după anularea alegerilor prezidenţiale precedente, organizaţiile semnatare subliniază importanţa discutării publice a tuturor aspectelor critice legate de reglementarea noilor alegeri, au mai transmis organizaţiile.
Acesta afirmă că ”autorităţile publice trebuie să identifice şi să îşi asume erorile făcute în primul tur şi să propună un cadru legal clar şi previzibil care sa permită o dezbatere electorală reală şi echitabilă în mediul online, oferind condiţii egale tuturor candidaţilor – şi nu o limitare suplimentară şi excesivă a comunicării politice”.
”Considerăm inacceptabil ca Guvernul să adopte un astfel de act normativ fără o dezbatere publică reală şi fără o analiză care să plece de la acele aspecte care au afectat primul tur de scrutin anulat. La o prima lectură rapidă pe textul scurs de presa, sunt multe aspecte din proiectul propus care pot afecta drepturi fundamentale cum ar fi libertatea de exprimare, sau care intra în conflict direct cu acte normative deja existente – Regulamentul DSA sau Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale”, au mai transmmis organizaţiile.
Potrivit acestora, de exemplu, art. 15, în forma apărută în mass-media, ”pare a reglementa inclusiv o postare personală pe o reţea socială, făcută de o persoană privată, sau o poza personală cu candidatul favorit”.
”Nu este clar din formularea acestui articol că reglementările s-ar referi exclusiv la materiale publicate de către un actor politic sau în numele acestuia, aşa cum prevede Regulamentul european privind publicitatea politică. Legislaţia privind campania online este deja complexă şi restrictivă pe alocuri. Este crucial ca reglementarea comunicării în timpul campaniei electorale să nu aducă atingere libertăţii de exprimare a cetăţenilor obişnuiţi care se exprima pe reţelele sociale. O definiţie atât de largă a publicităţii politice în art. 15 reprezintă o ameninţare la adresa libertăţii de exprimare deoarece impune norme restrictive privind conţinutul care nu ar trebui să intre în sfera publicităţii politice. De aceea, acest articol trebuie modificat” au mai transmis organizaţiile.
Acestea consideră că ”OUG introduce reglementări privind publicitatea politică care intră în contradicţie cu legislaţia privind finanţarea campaniei electorale şi cu cea privind organizarea alegerilor, ceea ce creează şi mai multă confuzie”.
”De asemenea art. 16 (7) din text, care prevede amenzi substanţiale pentru marile platforme, pare a ignora că reglementarea acestora se face – conform Regulamentului UE DSA, citat chiar în text – direct de către Comisia Europeană, iar instituţiile româneşti nu pot da amenzi unor entităţi juridice care nu sunt înregistrate în România. În acelaşi timp, alte aspecte fundamentale legate de transparenţa finanţării politice şi electorale rămân nerezolvate: tipurile de materiale permise în timpul campaniei, bugetele masive din subvenţii, transparenţa şi verificarea reală a cheltuielilor din campanie, publicarea unor rapoarte de finanţare intermediare, etc”, au mai transmis organizaţiile, potrivit news.ro.
Documentul este semnat de Expert Forum, ApTI – Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, ActiveWatch, Centrul pentru Inovare Publică, Centrul pentru Studiul Democraţiei, Miliţia Spirituală, Asociaţia Respiro Human Rights Research Centre, Centrul pentru Resurse Civice, Maria Krause, expert electoral independent şi Centrul de Resurse pentru participare publică.