O expoziţie stradală de postere ce spun povestea a zece dintre cele mai importante descoperiri arheologice din judeţul Sălaj, din perioada Neoliticului până în Evul Mediu, precum o situlă (găleată) din epoca bronzului, un pumnal din epoca fierului sau o fibulă romană de aur, este unul din evenimentele prin care Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău a marcat, miercuri, Ziua Culturii Naţionale.
Aceste descoperiri, care au avut un impact semnificativ atât pe plan naţional, cât şi internaţional, sunt prezentate într-un format accesibil publicului larg, oferind o incursiune captivantă în istoria noastră locală.
"Conceptul nostru despre expoziţia de postere, de Ziua Culturii Naţionale, este de fapt o încercare de a realiza un top, o selecţie a zece descoperiri arheologice din Sălaj, pe care noi le considerăm de importanţă nu doar judeţeană, ci în unele cazuri chiar internaţională. Asta pentru că, de fapt, cultura nu înseamnă doar Eminescu. Ştim foarte bine că totul rămâne blocat în paradigma asta cu ziua de naştere. E o convenţie, s-a stabilit ca astăzi să fie ziua culturii noastre, pentru că e un poet naţional, însă nu e singurul reprezentant al culturii naţionale, bineînţeles", a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, arheologul Horea Pop, din cadrul Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.
Printre descoperirile arheologice readuse în atenţia publicului se numără o situlă (găleată) din epoca bronzului, un pumnal cu teacă de bronz din epoca fierului, o diplomă militară ce consfinţeşte transformarea Daciei în provincie romană sau o fibulă romană de aur, cu o greutate de circa o jumătate de kilogram, ornată cu o piatră mare ovală de onix.
Potrivit arheologului de la muzeul din Zalău, multe din aceste descoperiri, pe lângă importanţa lor arheologică, au şi o poveste interesantă, aşa cum este şi cea a pumnalului cu o vechime de circa 2.600 de ani, recuperat de fostul director al muzeului, Alexandru Matei, la patru decenii de la găsirea lui, în 1936.
"Spada de bronz ar fi fost descoperită întâmplător, în anul 1936, de către localnici din Firminiş, într-un loc situat în apropierea cimitirului actual. După toate indiciile şi informaţiile culese de către Al. V. Matei, cel care va achiziţiona piesa patru decenii mai târziu, se pare că aceasta provenea dintr-un mormânt. Spada scurtă de bronz şi mai ales teaca sa reprezintă, după mărturia specialiştilor, unele dintre cele mai bune realizări, atât artistice, cât şi tehnologice, ale perioadei scitice de pe teritoriul românesc. Evident, acest aspect se datorează şi stării sale excelente de conservare, după mai bine de două milenii şi jumătate. Spada lungă de 36,5 cm a fost confecţionată prin turnare dintr-un bronz de foarte bună calitate. Atât lama, cât şi mânerul sunt ornamentate cu nişte incizii late, verticale. Teaca pumnalului este însă o realizare de înaltă măiestrie artistică. Este realizată tot prin turnare şi măsoară şi ea 36,5 cm. (...) Piesele de la Firminiş se numără printre cele mai timpurii realizări atribuite artei scitice din estul Bazinului Carpatic", se precizează pe posterul dedicat acestei descoperiri.
O altă piesă importantă este fibula romană de aur de la Şimleu Silvaniei.
"Apoi, iarăşi o piesă emblematică pentru zona Sălajului este o fibulă imperială română din aur, ce a fost oferită ca grad de echivalenţă între împăratul roman de atunci şi o căpetenie gepidă, de la mijlocul secolul V. Piesa face parte, de fapt, dintr-un tezaur care a fost descoperit la 1797 şi un alt lot la 1889, descoperit la Şimleu Silvaniei. Lotul din 1797 este la Viena şi cel din 1889 este la Budapesta. Fibula este o piesă de excepţie şi cântăreşte circa o jumătate de kilogram", a adăugat Horea Pop.