Ministrul de Externe, de Ziua Unirii Principatelor: diplomaţia română a fost esenţial ancorată în promovarea intereselor naţionale

Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, remarcă, în mesajul său de Ziua Unirii Principatelor Române din 24 Ianuarie 1859, că „atunci, ca şi acum”, într-un „context global dificil, marcat de realitatea tragică a conflictelor, inclusiv în vecinătatea noastră apropiată, acţiunea diplomaţiei române a fost esenţial ancorată în promovarea intereselor naţionale”. Demnitarul aminteşte că „patrioţi făuritori ai României moderne” s-au format „în şcolile şi universităţile Europei”, „profund conştienţi” că „doar în cadrul naţiunilor libere ale Europei” românii puteau „atinge obiectivele unităţii, independenţei şi prosperităţii naţionale”.

„Aniversăm astăzi, 24 ianuarie, Unirea Principatelor Române de la 1859, onorând memoria şi spiritul înaintaşilor care au făcut posibilă întemeierea statului naţional român şi recunoaşterea internaţională a acestuia, amintindu-ne de puterea unităţii şi acţiunii solidare a naţiunii române şi reafirmând statutul nostru actual, ca stat modern, profund integrat în spaţiul european şi euro-atlantic, promotor al dreptului internaţional, al ordinii internaţionale bazate pe reguli şi al valorilor democratice. Ziua Unirii Principatelor Române reprezintă un moment reprezentativ de voinţă şi solidaritate a românilor, definind în mod fundamental intrarea noastră în modernitatea politică europeană şi orientarea spre valorile occidentale”, afirmă ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, în mesajul transmis de Ziua Unirii principatelor române.

Ministrul de Externe remarcă acţiunea „esenţial ancorată în promovarea intereselor naţionale” a diplomaţiei române, „atunci, ca şi acum, într-un context global dificil, marcat de realitatea tragică a conflictelor, inclusiv în vecinătatea noastră apropiată”.

„Înaintaşii noştri, patrioţi făuritori ai României moderne, s-au format, în marea lor majoritate, în şcolile şi universităţile Europei, la ale cărei valori umaniste şi progresiste au fost pe deplin racordaţi. Aceştia au fost profund conştienţi de faptul că doar în cadrul naţiunilor libere ale Europei românii puteau atinge obiectivele unităţii, independenţei şi prosperităţii naţionale”, afirmă Hurezeanu.

Potrivit acestuia, diplomaţia română s-a aflat atunci, la 1859, „în faţa primei mari oportunităţi de acţiune elaborată, fiind trimişi imediat reprezentanţi diplomatici români, însărcinaţi cu misiunea recunoaşterii Unirii la Constantinopol, Paris şi în alte capitale europene importante. „Dând dovadă de moderaţie, tact şi înţelepciune, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, trimişii săi diplomatici şi oamenii politici români, în ansamblul lor, au căutat să evite gesturile intempestive, reuşind să obţină, până în toamna anului 1859, recunoaşterea dublei alegeri, chiar dacă avea un caracter excepţional, fiind valabilă exclusiv pe durata domniei lui Cuza””, subliniază Emil Hurezeanu.

Ministrul de Externe prezintă „omagiul” pentru acele personalităţi precum Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Nicolae Kretzulescu, Vasile Boerescu, Ion Ghica şi alţii, care „au contribuit decisiv la Unirea Principatelor Române şi la recunoaşterea internaţională a acesteia”.

„...cu atât mai mult cu cât istoria instituţiei noastre este intrinsec legată de actul Unirii de la 1859, secţia Afacerilor Străine fiind înfiinţată în cadrul Secretariatului de Stat. Aceasta a reprezentat nucleul a ceea ce, începând din 1862, va deveni, sub denumirea iniţială de „Departamentul Trebilor Străine şi de Stat", instituţia Ministerului Afacerilor Externe”, încheie ministrul Emil Hurezeanu.