Dacă tranzistorii, laserele, internetul de mare viteză și rezonanța magnetică au transformat viața de zi cu zi datorită tehnologiilor cuantice, a doua fază a acestei mari revoluții, cu noile generații de senzori, comunicații foarte rapide și super-securizate și calculatoare mult mai puternice este deja la linia de start.
Acesta este motivul pentru care Națiunile Unite a decis să declare 2025 Anul Internațional al Științei și Tehnologiilor Cuantice; obiectivul fiind cel „de a crește gradul de conștientizare al publicului cu privire la importanța și impactul științei cuantice și al aplicațiilor acesteia asupra tuturor aspectelor vieții”, informează ANSA, relatează Rador Radio România.
2025 marchează trecerea unui secol de la nașterea mecanicii cuantice
Toria mecanicii matriceale, care a făcut posibilă descrierea și prezicerea comportamentului particulelor subatomice, formulată de fizicienii Werner Heisenberg, Max Born și Pascual Jordan datează din 1925.
Pe parcursul unui secol, consecințele acelei revoluții teoretice s-au simțit în multe domenii ale societății și promit să devină din ce în ce mai importante. Nu este o coincidență faptul că investițiile în tehnologii cuantice cresc în întreaga lume. „La nivel global, 2025 promite a fi foarte interesant, mai ales în ceea ce privește marea provocare a calculului cuantic și a simulărilor”, a declarat pentru agenţia ANSA fizicianul Simone Montangero, directorul Centrului de calcul și simulare cuantică al Universității din Padova -directorul programului Spoke 10 on Quantum computing al Centrului Național de Cercetare în Calcul de Înaltă Performanță, Big Data și Calcul Cuantic (Icsc) finanțat grație PNRR. Referindu-se la „rezultatele interesante și neașteptate” obținute în 2024 în ceea ce priveşte corectarea erorilor în calculul cuantic, Montangero a remarcat că „ În 2025 vom afla dacă am ajuns cu adevărat în vârf”. Ultima piesă necesară pentru a placa scepticismul unora cu privire la posibilitatea construirii calculatoarelor cuantice este tocmai corectarea erorilor: „dacă am reuşi să demonstrăm că suntem capabili să facem acest lucru, ar însemna că pe drumul către calculatoarele cuantice ar rămâne probleme complexe de inginerie, dar nu şi probleme mai mari de fond”.
În această nouă cursă, Italia face pași mari, chiar dacă nu a recuperat încă întârzierea acumulată în trecut. „Cu PNRR am avut investiții care ne-au pus pe drumul cel bun” și care „ne permit să mergem mai departe cu construcția de prototipuri”, a observat expertul, referindu-se la computerul cuantic supraconductor creat de grupul de la Federico II. Universitatea din Napoli și finanțat prin Spoke 10 de ICSC. „Obiectivul nu este de a concura cu companiile mari, ci de a permite Italiei să participe la activitățile europene legate de construcția de calculatoare cuantice” și de cipuri cuantice, a menționat Montangero.