Un bărbat din judeţul Suceava a fost păgubit de 36.000 de lei, după ce a fost contactat de o femeie care s-a prezentat ca fiind reprezentantă a „bursei de valori” şi care i-a propus acestuia să investească în acţiuni la o companie petrolieră, investiţie care i-ar aduce profituri considerabile. Ca să investească, suceveanul a făcut credit la bancă şi a depus banii la un aparat tip bancomat, folosind un cod QR. Poliţiştii atrag atenţia asupra faptului că infractorii care se ocupă cu astfel de înşelăciuni au dezvoltat noi metode de fraudă online.
Un bărbat în vârstă de 68 de ani din comuna Arbore, judeţul Suceava a fost păgubit de 36.200 de lei, după ce a fost convins de către o femeie pe care nu o cunoaşte şi care s-a recomandat drept angajată a „bursei de valori” să investească într-o firmă cu activităţi în domeniul petrolier, scrie news.ro.
Suceveanul a sesizat Poliţia vineri, 17 ianuarie, povestind că în perioada octombrie 2024 – ianuarie 2025 a virat suma de bani către persoane necunoscute, în cele din urmă dându-şi seama că a fost înşelat.
„Bărbatul a declarat faptul că a fost contactat prin intermediul unei aplicaţii on-line de către o persoană de sex feminin care s-a recomandat a fi angajată la bursa de valori. Ulterior, acesta i-a prezentat o ofertă pentru a cumpăra acţiuni în comerţul cu petrol la societate de profil. Bărbatul a fost de acord cu oferta propusă şi a virat suma de 1200 de lei, într-un cont bancar, ale cărui date nu le mai are. Ulterior la data de 23.10.2024, bărbatul a făcut un împrumut bancar la o unitate bancară din municipiul Suceava, în valoare de 40.000 lei, din care suma de 35.000 a depus-o conform instrucţiunilor primite, la un aparat tip bancomat, folosind un cod QR pe care l-a primit de la persoana care l-a contactat în ziua anterioară”, transmit poliţiştii, printr-un comunicat dat publicităţii duminică.
Din ziua în care a depus suma mare de bani, bărbatul a mai fost contactat prin mesaje de către presupusa angajată a bursei de valori, însă femeia nu i-a oferit niciun detaliu concret în ceea ce priveşte retragerea sumei investite sau alte detalii legate de contract.
La data de 17 ianuarie, bărbatul a fost apelat telefonic de pe un alt număr de telefon, de către o persoană care s-a recomandat ca fiind un alt angajat al bursei de valori şi care i-a solicitat să deschidă 3 conturi la 3 bănci şi să depună sume suplimentare. În acel moment, el şi-a dat seama că a fost victima unei înşelăciuni şi a mers la Poliţie.
Poliţiştii atrag din nou atenţia asupra acestor moduri de operare şi recomandă prudenţă şi informare înainte de a depuse sume de bani în anumite conturi.
Poliţia aminteşte că autorii se prezintă ca fiind consultanţi financiari ai unor platforme de tranzacţionare on-line, apelează de pe numere de telefon cu prefix de Marea Britanie, Franţa, Elveţia şi folosesc de regulă un accent moldovenesc, arătându-se interesate de investiţii în acţiuni la companii precum Hidroelectrica, Transgaz, Petrom, BRUA.
„Persoanele vătămate sunt convinse sa-şi instaleze pe telefoanele mobile aplicaţii de control la distanţă (ANYDESK, Air Droid, AirDroid Business Daemon), prin intermediul cărora autorii accesează dispozitivele persoanelor vătămate, iar sub pretextul că vor fi îndrumaţi cu paşii ce trebuie urmaţi, le sunt accesate aplicaţiile bancare ale acestora, iar apoi transferul fondurilor sunt efectuate fără acordul victimelor”, precizează Poliţia.
Autorităţile atrag de asemenea atenţia asupra unei alte metode de înşelăciune – metoda Adeline.
Totul porneşte de la un mesaj de tipul: „Bună! Te rog să o votezi pe Adeline în acest sondaj. Este fiica prietenei mele, iar premiul este o bursă pentru studii în Franţa. Mulţumesc mult!”, mesaj urmat de un link.
După ce accesează respectivul link, potenţialele victime sunt redirecţionate către pagina web a aplicaţiei de mesagerie, care permite configurarea şi conectarea contului aferent aplicaţiei şi pe alte dispozitive electronice, precum alte telefoane mobile, unităţi pc sau laptop-uri.
În cele din urmă, titularul contului aplicaţiei de mesagerie e îndrumat să introducă pe telefonul său mobil, pe care se afla deja configurat contul, un cod pin din 8 caractere, alcătuit de regulă din litere şi cifre.
După acest demers, pentru a determina potenţialele victime să introducă acel cod pin, autorii le creează iluzia că vor exprima un vot într-un sondaj, iar pentru aceasta este necesară o presupusă asociere a contului aplicaţiei de mesagerie deşi, în fapt, acestea erau redirecţionate către pagina web accesată anterior de autor pe dispozitivul său electronic pe care dorea să-şi configureze contul aplicaţiei de mesagerie al potenţialei victime.
În fapt, asocierea contului victimei se efectua cu dispozitivul electronic controlat de autor şi nu pentru presupusa participare în cadrul unui sondaj.
Astfel, victima este îndrumată să deschidă aplicaţia pe telefonul său mobil şi, în final, să introducă acel cod pin unic, generat de serviciul de mesagerie al aplicaţiei, fără ca victima să conştientizeze că, în fapt, prin introducerea acelui cod pin va asocia contul său pe alte dispozitive electronice necunoscute, controlate de autori.
Ulterior, după ce victima introduce codul PIN generat, autorul finalizează astfel configurarea şi conectarea contului victimei pe dispozitivul său electronic, după care restricţionează accesul victimei la contul său.