Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat joi statul italian pentru eșecul de a interveni în scandalul depozitelor ilegale de deșeuri toxice gestionate de mafie în apropiere de Napoli. Judecătorii de la Strasbourg au impus Italiei un termen de doi ani pentru a pune în aplicare o strategie eficientă de remediere a acestei crize de mediu, potrivit AFP.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Italia pentru că nu a protejat dreptul la viață al locuitorilor din regiunea Campania, grav afectată de poluarea din așa-numitul „Ținut al Focurilor” („Terra dei Fuochi”). Decizia, pronunțată pe 30 ianuarie 2025, stabilește un precedent important pentru viitor.
Așa cum celebrul mafiot mafiot italian Al Capone a fost în cele din urmă închis pentru evaziune fiscală, și temuta organizație criminală Camorra este lovită în mod absolut surprinzător, pe chestiuni de mediu. Deși a fost unul dintre cei mai temuți gangsteri ai Americii, dominând lumea interlopă din Chicago prin afaceri ilegale cu alcool, jocuri de noroc și extorcări, Al Capone nu a fost condamnat pentru crimele sale violente. În schimb, autoritățile federale l-au prins acolo unde nu se aștepta: la taxe. În 1931, a fost judecat și condamnat pentru evaziune fiscală, marcând astfel sfârșitul carierei sale criminale.
Acum, prin hotărârea CEDO, Justiția europeană ia măsuri drastice împotriva Italiei și a rețelei mafiote, implicată în depozitarea ilegală și incinerarea deșeurilor toxice în „Terra dei Fuochi”, o regiune devastată de poluare și scandaluri de corupție.
O sentință „pilot” cu implicații majore
CEDO a considerat că statul italian a eșuat în protejarea cetățenilor de efectele devastatoare ale depozitării ilegale, arderii și îngropării deșeurilor toxice în această zonă, activități desfășurate timp de decenii de către rețelele mafiote. Hotărârea are patru aspecte esențiale:
Aplicarea principiului precauției
CEDO a recunoscut că, încă din 1988, existau suficiente informații care indicau un risc „suficient de grav, real și verificabil” asupra sănătății locuitorilor. Cu toate acestea, primele intervenții ale statului italian au venit abia în 2013. Instanța a decis că Italia nu se putea eschiva de la responsabilitate sub pretextul că impactul exact al poluării asupra sănătății nu putea fi determinat.
Paralizia administrativă
Judecătorii europeni au criticat lipsa de coordonare dintre autoritățile naționale, regionale și locale, ceea ce a dus la imposibilitatea de a avea o imagine clară asupra zonelor care mai necesitau decontaminare. Această fragmentare a blocat un răspuns rapid și eficient la criza ecologică, potrivit Corriere.
Critici dure privind secretizarea și lipsa condamnărilor
CEDO a sancționat atât legislația italiană privind prescripția penală, cât și impunerea secretului de stat asupra unor informații esențiale. Instanța a remarcat că, deși criza a durat zeci de ani, guvernul italian a prezentat doar șapte condamnări legate de infracțiuni de mediu. Mai mult, autoritățile nu au informat în mod proactiv populația despre riscurile pentru sănătate și măsurile adoptate, ba chiar unele informații au fost ținute sub secret de stat.
Obligații impuse Italiei
Prin această hotărâre, Italia este obligată să înființeze, în termen de doi ani, o comisie de supraveghere independentă, formată din experți fără legături cu autoritățile statale. De asemenea, trebuie creată o platformă publică unică, unde să fie centralizate toate informațiile relevante privind poluarea din „Ținutul Focurilor”. În caz contrar, statul italian riscă sancțiuni financiare suplimentare.