În 2025, a 55-a ediție a Reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum - WEF) are loc între 20 și 24 ianuarie în Davos, Elveția. Întâlnirea de anul acesta se desfășoară sub tema ''Colaborare pentru Era Inteligentă'', iar evenimentele sunt accesibile publicului larg cu sesiuni transmise în direct pe site-ul oficial.
Evenimentul din acest an reunește aproape 3.000 de lideri din peste 130 de țări și 350 de lideri guvernamentali, inclusiv 60 de șefi de stat și de guvern din toate regiunile cheie, cu scopul de a aborda provocările globale și regionale, cum ar fi răspunsul la șocurile geopolitice, stimularea creșterii pentru a îmbunătăți standardele de viață și gestionarea unei tranziții energetice juste și incluzive, potrivit Agerpres.
Dacă anul trecut prăpastia dintre speranțe și temeri a fost evidentă, contextul pentru Davos 2025 nu este nici pe departe mai puțin disputat. Incertitudinea geo-economică, tensiunile comerciale, polarizarea culturală și anxietatea climatică se fac simțite, dar există și promisiunea unor inovații rapide - IA, calculul cuantic și biotehnologia - pentru a spori productivitatea și standardele de viață.
Ce s-a discutat la Davos în 2024
Unul dintre sloganurile de la Davos 2024 a fost 'Proiecțiile nu reprezintă destinul'. Liderii au avertizat împotriva fragmentării, s-a discutat despre o nouă eră a 'non-normalității' economice, dar și despre o tendință de 'reziliență remarcabilă'. S-au făcut simțite și semnalele de alarmă în privința IA, dar și entuziasmul crescând pentru potențialul pe care îl are.
Așadar, pe măsură ce ieșim din perturbările 'anului record' al democrației și ne uităm spre 2025, schimbările din sfera politică sugerează sfârșitul unei ere. Starea de spirit de urgență pentru lideri de a se reorganiza arată că este din ce în ce mai critică colaborarea, dar totodată din ce în ce mai provocatoare, notează World Economic Forum.
Conflictul armat reprezintă cel mai mare risc în 2025
Conflictul armat reprezintă cel mai mare risc în 2025, arată un sondaj al WEF, publicat pe 15 ianuarie 2025, care vine să ilustreze o fragmentare globală tot mai profundă (64% dintre respondenți au afirmat că se așteaptă ca ordinea globală multipolară și fragmentată să persiste).
Aproape unul din patru din cei peste 900 de experți chestionați din mediul academic, de afaceri și de strategie politică au considerat conflictul - incluzând războaiele și terorismul - drept cel mai grav risc pentru creșterea economică în anul care a început. Fenomenele meteo extreme, principala preocupare în 2024, a ajuns pe locul al doilea în lista pericolelor.
Sondajul amintit a clasat, totodată, amenințarea dezinformării drept cel mai sever risc global pentru următorii doi ani, adică aceeași poziție în clasament ca în 2024.
Pe un orizont de zece ani, amenințările de mediu au dominat preocupările de risc ale experților, potrivit sondajului citat, care a indicat vremea extremă ca fiind principalul risc global pe termen lung, urmată de pierderea biodiversității, schimbarea critică a ecosistemelor și criza resurselor naturale.
Anul trecut a fost cel mai fierbinte de la debutul măsurătorilor meteorologice, temperatura medie a planetei fiind în 2024 cu 1,6 grade Celsius mai ridicată decât în perioada 1850-1900, în condițiile în care guvernele și-au luat angajamentul prin Acordul de la Paris din 2015 să încerce să prevină o creștere a temperaturii medii de peste 1,5 grade Celsius, pentru a evita astfel alte dezastre climatice severe și costisitoare.
Donald Trump se va adresa virtual reuniunii de la Davos pe 23 ianuarie. Ce lideri mondiali mai țin discursuri
Lucrările anuale ale WEF încep pe 20 ianuarie 2025, iar Donald Trump, care va depune în aceeași zi jurământul ca al 47-lea președinte al Statelor Unite, se va adresa virtual reuniunii pe 23 ianuarie.
În ziua de marți, 21 ianuarie, sunt programate discursuri susținute de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepremierul chinez Ding Xuexiang, cancelarul german Olaf Scholz, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele sud-african Cyril Ramaphosa și o discuție cu președintele israelian Isaac Herzog.
Miercuri, agenda evenimentelor include discuții cu vicepreședintele iranian pentru afaceri strategice Javad Zarif și, separat, cu premierul palestinian Mohammed Mustafa și un discurs al premierului spaniol Pedro Sanchez.
Pe agenda discuțiilor un loc central ocupă Siria, 'situația umanitară teribilă din Gaza' și potențiala escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit președintelui și CEO-ului WEF, Borge Brende.
În ce privește un posibil armistițiu între Israel și Hamas, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat pe 17 ianuarie că a fost încheiat un acord pentru returnarea ostaticilor ținuți în Fâșia Gaza. Cabinetul său de securitate și guvernul au fost convocate pentru a aproba acordul de armistițiu.
Pe 24 ianuarie este planificată o 'mini-ministerială' a Organizației Mondiale a Comerțului în marja Reuniunii de la Davos, care va fi urmată de o conferință de presă, potrivit Reuters.
Ce lideri mondiali sunt invitați de obicei la Forumul Economic Mondial de la Davos
Reuniunile Forumului Economic Mondial au loc anual la Davos, cel mai înalt oraș din Europa. Întâlnirea reunește lideri de stat, din afaceri și societatea civilă, pentru a stabili agenda anului cu privire la modul în care aceștia pot face lumea un loc mai bun pentru toți.
Relevanța sa ca o adunare globală este susținută și dincolo de programul oficial. Importanța dialogului - care adesea are loc în conversații private - dezvăluie o misiune din ce în ce mai importantă de a convoca lideri atunci când 'amenințările la adresa stabilității mondiale se înmulțesc'.
Stabilită acum mai bine de 50 de ani, Reuniunea anuală încearcă să întruchipeze 'spiritul de la Davos', care este o atitudine de deschidere și cooperare ce stă la baza misiunii Forumului.
'Manifestul de la Davos', creat în 1973 și reînnoit în 2020, conturează principiile capitalismului părților interesate - sau un sistem de obiective comune pentru afaceri.