Campania electorală pentru alegerile prezidențiale începe vineri, la ora 00:00, și se încheie pe data de 3 mai, la ora 7:00. Timp de 30 de zile, cei 11 candidați înscriși în cursa pentru Cotroceni vor încerca să convingă electoratul să le acorde votul pe 4 mai. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) avertizează privința dezinformării: „Alegătorii să adopte o atitudine de detectiv, cu o gândire critică”.
Mijloacele de dezinformare cu privire la modul de organizare şi desfăşurare a proceselor electorale utilizate sunt într-o permanentă evoluţie, iar participanţii la aceste procese apelează la mijloace tehnice şi strategii de influenţare a alegătorilor netradiţionale, care duc la diseminarea rapidă a informaţiilor cu caracter fals sau înşelător - se arată în Ghidul de prevenire şi combatere a acţiunilor de dezinformare a alegătorilor, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, în contextul începerii campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale.
Expansiunea fenomenelor de propagare a ştirilor şi informaţiilor false, precum şi de simulare a susţinerii publice pentru o idee cu ajutorul roboţilor automatizaţi constituie o vulnerabilitate a climatului de integritate aferent campaniilor electorale, arată AEP.Potrivit documentului, dezinformarea, ca instrument de influenţare a opiniei şi comportamentului alegătorilor, este utilizată cu scopul de a distorsiona percepţia electoratului sau pentru a crea un nou curent de opinie care generează confuzie privind calitatea proceselor electorale, subminând democraţia şi libertatea.
Indiciile unei informații false
''Adesea, dezinformarea implică utilizarea de conturi automatizate digitale pentru astroturfing, dezvoltarea unor reţele de urmăritori falşi, crearea unor videoclipuri care au conţinut fals sau manipulator, promovarea publicităţii direcţionate (targetată), trolling organizat, meme-uri (elemente vizuale cu text de impact asociat) sau alte asemenea instrumente. Aceste practici constituie comportament inautentic în mediul online. Accentul, în cazul acestor practici, cade pe intenţie, persoana care le foloseşte dorind să aducă prejudicii procesului electoral sau entităţilor publice implicate în organizarea alegerilor, în general, sau unui candidat, în mod particular, slăbind încrederea în procesul democratic'', se menţionează în ghid.
Mijloacele de dezinformare cu privire la modul de organizare şi desfăşurare a proceselor electorale utilizate sunt într-o permanentă evoluţie, mai arată AEP.
''Participanţii la aceste procese apelează la mijloace tehnice şi strategii de influenţare a alegătorilor netradiţionale care duc la diseminarea rapidă a informaţiilor cu caracter fals sau înşelător. Acest lucru duce la crearea şi întreţinerea unor nelinişti şi tensiuni sociale şi inocularea sentimentului de neîncredere în instituţiile statului care se ocupă cu organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Având în vedere faptul că principalele surse de informare ale electoratului rezidă în tehnologiile de comunicare rapidă şi în instrumentele bazate pe inteligenţă artificială, fără a exista un filtru între emitentul unei informaţii şi electorat, este tot mai evident faptul că efortul colectiv de respingere a efectelor nocive ale acestora trebuie să fie dublat de unul individual de informare corectă'', atrage atenţia sursa citată.Cum ne protejăm de știrile false?
AEP face referire la potenţiale indicii cu privire la o ştire/informaţie falsă şi anume:
* titluri care promit senzaţionalul sau sunt redactate de o manieră alarmistă, dramatică;
* modul în care sunt scrise articolele, şi anume scrierea cu majuscule, erori repetate de ortografie, erori de traducere, semne de punctuaţie care induc dramatism, alarmare etc;
* formulări evazive care conduc la presupuneri, lansarea de zvonuri sau conspiraţii;
* materiale publicitare politice (materiale de propagandă electorală) care, deşi conţin elementele de identitate vizuală utilizate, de regulă, de către un candidat, sunt fabricate/ modificate de către alte persoane (cu sau fără utilizarea instrumentelor bazate pe inteligenţa artificială) şi au conţinut defăimător sau dezavantajos pentru respectivul candidat.
În ceea ce priveşte etichetarea materialelor electorale, ca element de noutate, pe durata campaniei electorale a alegerilor din acest an, actorii politici trebuie să asigure publicarea, împreună cu fiecare material publicitar politic, a următoarelor informaţii:
* o indicaţie că este vorba de un material publicitar politic;
* identitatea sponsorului materialului publicitar politic, respectiv numele, adresa de e-mail şi, dacă este publică, adresa poştală, iar în cazul în care sponsorul nu este o persoană fizică, adresa la care acesta îşi are sediul;
* după caz, o menţiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-ţintă sau de distribuire a materialelor publicitare;
* o menţiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
* după caz, o menţiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite.
Totodată, în ghid sunt prevăzute şi criteriile de identificare a ştirilor/ informaţiilor false în campanie.
''Verificarea informaţiei publicate constituie o analiză amănunţită, ghidată de o întrebare de bază: 'Cum ştim asta?'. Astfel, pentru a identifica veridicitatea informaţiei este necesar ca alegătorii să adopte o atitudine de detectiv (fact-checker), cu o gândire critică'', precizează AEP.
Printre recomandările enunţate în ghid se regăsesc:
*** pe reţelele sociale, dacă apar litere şi numere aleatorii ar putea fi un bot (un program software automat). Dacă vedeţi un cont neverificat (care nu conţine, lângă nume, bifa de verificare), care postează de sute de ori pe zi, trebuie să verificaţi cu atenţie;
*** urmărirea, cu atenţie, a ideilor exprimate în text (logică, dovezi, argumente). Este textul coerent? Diversitatea perspectivelor prezentate: sunt prezentate şi dezbătute mai multe puncte de vedere, pentru un caracter de obiectivitate? Conţine textul greşeli gramaticale, de punctuaţie şi ortografie, face abuz de utilizarea majusculelor, de punctuaţie excesivă? Încearcă textul să declanşeze emoţii puternice, mai ales negative? Dacă textul face abuz de cuvinte cu o mare încărcătură emoţională este foarte posibil să stimuleze atenţia şi reacţiile cititorilor în mod deliberat. Unele mesaje conţin greşeli de logică, de exprimare, de gramatică şi folosesc cuvinte care atrag atenţia şi generează emoţie (senzaţional, şocant, incredibil).
În text sunt exprimate opinii sau afirmaţii nedemonstrate prin fapte şi dovezi concrete, cum ar fi informaţii ''pe surse'', date şi cifre care nu pot fi verificate, speculaţii, exagerări. O publicaţie renumită nu va avea un număr mare de erori gramaticale şi de traducere;
*** chatboţii (aplicaţii software concepute pentru a imita o conversaţie de tip uman pe baza indicaţiilor utilizatorului), creatorii de imagini şi clonatorii de voce pot produce conţinut care pare creat de om, inclusiv materiale de tip deepfake. Unele ştiri, informaţii, articole sau postări sunt create prin solicitarea unei persoane în cadrul chatboţilor a unor articole sau informaţii care amplifică o anumită naraţiune, iar rezultatul este postat pe un site web. De asemenea, există un proces automat, prin utilizarea boţilor, pentru a extrage date şi conţinut dintr-un anumit site web (web scrapers). Aceşti boţi caută articole care conţin anumite cuvinte cheie şi rescriu informaţiile sau ştirile pentru a evita acuzaţiile de plagiat. Rezultatul este postat automat online. Un instrument pentru identificarea site-urilor generate de inteligenţa artificială este NewsGuard;
*** atenţie la posibilitatea ca dovezile, fotografiile sau video-urile folosite să fi fost schimbate intenţionat pentru a prezenta un conţinut înşelător/ fals prin utilizarea inteligenţei artificiale. Imaginile false, editate sau preluate din alt context sunt adesea utilizate pentru a conferi mai multă credibilitate unor informaţii/ fapte neadevărate. Recomandăm verificarea inversă a imaginii folosind Google Reverse Image Search, TinEye, RevEye, Image Yandex, Image Baidu. Prin intermediul acestor instrumente se poate verifica dacă o imagine este reutilizată/ reciclată din altă sursă şi atribuită în mod fals altui fapt sau eveniment. Dacă o imagine a mai fost publicată şi înainte de evenimentul pe care pretinde că îl ilustrează, acesta ar putea fi un semnal de alarmă.
''Informează-te cu privire la tehnicile actuale de dezinformare. Înţelegerea modurilor în care se răspândeşte dezinformarea poate contribui la evitarea capcanelor. Un instrument util prin care poate fi semnalată apariţia unei ştiri false pentru a fi combătută prin documentare este pus la dispoziţie de platforma online Anti-Fake, dedicată educaţiei digitale, conştientizării publice şi combaterii dezinformării'', se mai arată în ghidul AEP.
Începe campania electorală; 11 candidați - la startul cursei pentru Cotroceni
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale începe vineri, la ora 00:00, și se încheie pe data de 3 mai, la ora 7:00.
Timp de 30 de zile, cei 11 candidați înscriși în cursa pentru Cotroceni vor încerca să convingă electoratul să le acorde votul pe 4 mai.
În campania electorală pot fi utilizate numai următoarele tipuri de materiale de propagandă:
* afișe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură și 350 mm cealaltă latură; afișele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură și vor fi amplasate în locurile speciale pentru afișaj;
* materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală;
* publicitate în presa scrisă;
* materiale de propagandă electorală online;
* broșuri, pliante și alte materiale tipărite.
Toate materialele publicitare politice (materialele de propagandă electorală) trebuie evidențiate conform Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 9/2025 privind modul de promovare, distribuire, publicare sau editare a materialelor publicitare politice utilizate în campania electorală la alegerile pentru președintele României din anul 2025.
În campanie, primarii le asigură candidaților panouri electorale distincte de cele amplasate pentru alte tipuri de alegeri. Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiș electoral.
Prin panou electoral se înțelege suprafața plană continuă sau ansamblul de suprafețe plane dispuse într-un areal sau perimetru compact, având destinația de asigurare a afișajului electoral, astfel cum este stabilită prin dispoziție a primarului.
Sunt interzise materiale publicitare politice (materiale de propagandă electorală) care combină culorile într-o succesiune ce reproduce drapelul României sau al altui stat, indiferent de mediul de publicare a acestora, cu excepția situației în care respectiva succesiune de culori este reprodusă de semnul electoral al competitorului electoral.
Sunt interzise utilizarea în scop electoral a vehiculelor inscripționate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaților, precum și cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă și oricare alte materiale electorale care nu sunt prevăzute la art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În preziua votării și în ziua votării, îndepărtarea materialelor publicitare politice (materialelor de propagandă electorală) de orice tip din clădirea sediului secției de votare din țară și de pe respectiva clădire se dispune de președintele biroului electoral al secției de votare și se duce la îndeplinire prin persoanele desemnate de primar, de îndată.
Potrivit Biroului Electoral Central, este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale.
În eventualitatea organizării unui al doilea tur de scrutin, campania va începe de la data validării rezultatelor primului tur de către Curtea Constituțională și se va încheia la data de 17 mai, ora 7:00.
***
Biroul Electoral Central a stabilit, pe 22 martie, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere pe buletinul de vot a candidaților la alegerile prezidențiale din luna mai.
Conform BEC, ordinea pe buletinul de vot a celor 11 candidați este următoarea:
* poziția 1 - George Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor)
* poziția 2 - George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte)
* poziția 3 - Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvați România)
* poziția 4 - Cristian Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român)
* poziția 5 - Marcela Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal)
* poziția 6 - Victor Viorel Ponta (candidat independent)
* poziția 7 - Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
* poziția 8 - Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
* poziția 9 - John-Ion Banu-Muscel (candidat independent)
* poziția 10 - Petru Daniel Funeriu (candidat independent)
* poziția 11 - Nicușor-Daniel Dan (candidat independent).
Cinci candidați - Elena Lasconi, George Simion, Cristian Terheș, Silviu Predoiu și Sebastian-Constantin Popescu - au intrat în cursa electorală și la scrutinul prezidențial de anul trecut, șefa USR reușind să ajungă în turul doi cu independentul Călin Georgescu, alegeri care însă au fost anulate de Curtea Constituțională.