Numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenţei domestice a crescut cu 3,5%, în primele 11 luni ale anului 2024, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cea mai mare pondere în cadrul infracţiunilor având-o „lovirea sau alte violenţe” – 61%. Aproape 1.500 de agresori au fost obligaţi să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere.
”În primele 11 luni ale anului 2024, poliţiştii au emis 12.234 de ordine de protecţie provizorii, 4.929 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de către instanţele de judecată. În aceeaşi perioadă, poliţiştii au intervenit la 121.357 de cazuri de violenţă domestică, dintre care 58.938 în mediul urban şi 62.419 în mediul rural. La nivel naţional, în primele 11 luni ale anului 2024, numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenţei domestice a crescut cu 3,5%, faţă de primele 11 luni ale anului 2023, de la 52.969 la 54.833 de fapte”, informează luni IGPR.
Au fost înregistrate creşteri, comparativ cu perioada similară din anul 2023, pentru lovirea sau alte violenţe (de la 32.737 la 33.461 de fapte), ameninţare (de la 6.408 la 6.923 de fapte) şi nerespectarea ordinelor de protecţie (de la 3.899 la 4.848 de fapte).
Cea mai mare pondere în cadrul infracţiunilor o au „lovirea sau alte violenţe” – 61% (33.461 de fapte) şi ,,ameninţarea” – 13% (6.923 de fapte), acestea reprezentând peste 74% din total.
În aceeaşi perioadă, instanţele judecătoreşti au emis 12.169 de ordine de protecţie, 4.929 fiind provenite din ordine de protecţie provizorii.
Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie, au fost sesizate 4.848 de infracţiuni.
La nivel naţional, au fost emise 12.234 de ordine de protecţie provizorii, 4.929 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie.
Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie provizoriu, au fost sesizate 789 de infracţiuni, dintre care 447 în mediul urban şi 342 în mediul în rural.
În primele 11 luni ale anului 2024, la nivelul D.G.P.M.B. şi al inspectoratelor de poliţie judeţene a fost pusă în aplicare măsura de „obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere” în 1.474 de situaţii, reprezentând 10,3% din totalul ordinelor de protecţie provizorii emise şi al ordinelor de protecţie emise de instanţele judecătoreşti.
Începând cu data de 1 octombrie 2024, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a intrat în ultima etapă de implementare, fiind operaţionalizat în 18 judeţe: Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Olt, Suceava, Timiş şi Tulcea.
De asemenea, tot începând cu 1 octombrie 2024, sistemul de monitorizare electronică se aplică şi în cadrul procedurilor de control judiciar, control judiciar sub cauţiune şi arest la domiciliu, în cauzele în care organele judiciare vor dispune obligaţia de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere în sarcina inculpatului cercetat penal.
Începând cu 1 octombrie 2022, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a devenit funcţional în municipiul Bucureşti şi în judeţele Iaşi, Mureş şi Vrancea, reprezentând prima etapă de implementare.
A doua etapă de implementare a sistemului informatic a continuat, începând cu data de 1 ianuarie 2024, atunci când a fost operaţionalizat în judeţele Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea.
”Utilizarea sistemelor electronice permite o creştere a gradului de asigurare a măsurilor de protecţie a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare. Poliţiştii emit ordine de protecţie provizorii în exercitarea atribuţiilor de serviciu, când constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violenţă domestică, în scopul diminuării acestui risc”, precizează IGPR.