Guvernul din Sudanul de Sud şi-a intensificat eforturile de prevenire a răspândirii holerei în urma deceselor a cel puţin 60 de persoane de la izbucnirea epidemiei actuale, la sfârşitul lunii octombrie, a declarat vineri un oficial guvernamental, citat de agenţia Xinhua, potrivit Agerpres.
Ministrul Informaţiei, Tehnologiei Comunicaţiilor şi Serviciilor Poştale din Sudanul de Sud, Michael Makuei Lueth, a declarat că până în prezent au fost raportate 60 de decese, iar numărul de cazuri de holeră înregistrate la nivel naţional se ridică la 6.000.
Makuei a declarat jurnaliştilor, la Juba, capitala Sudanului de Sud, că sunt în curs de desfăşurare eforturi pentru achiziţia unui număr suplimentar de vaccinuri după ce primul lot, suficient pentru 150.000 de persoane, a fost trimis în nordul comitatului Renk din statul Nilul Superior.
Primul caz de holeră a fost raportat la 28 octombrie la centrul de tranzit Renk pentru refugiaţi şi persoane revenite în ţară pe fondul conflictului din ţara vecină Sudan.
Makuei a declarat că majoritatea cazurilor de holeră au fost raportate în rândul refugiaţilor din comitatul Renk, comitatul Rubkona din statul Unity şi oraşul Aweil din statul Bahr al Ghazal de Nord, precum şi, recent, în Juba.
Ministrul Sănătăţii, Yolanda Awel Deng, a anunţat recent că sunt necesare încă un milion de doze de vaccin pentru populaţiile vulnerabile din întreaga ţară.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), refugiaţii, repatriaţii şi rezidenţii sunt cei mai afectaţi de această epidemie, în special copiii cu vârsta sub cinci ani şi persoanele vârstnice.
Conform OMS, printre factorii care contribuie la această situaţie se numără accesul limitat la apă potabilă, condiţiile sanitare precare, defecarea în spaţii deschise şi supraaglomerarea în centrele de tranzit şi tabere de refugiaţi.
Sudanul de Sud are nevoie de 32 de milioane de dolari americani pentru a putea susţine primele trei luni ale răspunsului de urgenţă la epidemia de holeră, a raportat OMS. Fondurile vor fi utilizate pentru consolidarea măsurilor luate în cadrul operaţiunilor în curs, desfăşurarea de echipe de intervenţie în punctele critice nou identificate, menţinerea serviciilor medicale esenţiale şi achiziţionarea şi distribuirea proviziilor de urgenţă suplimentare.