Compania rusă Gazprom Neft are un răgaz de 45 de zile pentru a ieşi din acţionariatul companiei petroliere sârbe NIS, a anunţat vineri preşedintele sârb Aleksandar Vucic, decizia intervenind ca urmare a noilor sancţiuni ale Statelor Unite împotriva sectorului petrolier rusesc, informează Reuters, potrivit news.ro
NIS este deţinută majoritar de Gazprom Neft, care are o participaţie de 50%, şi Gazprom, care deţine 6,15% din acţiuni. Guvernul sârb deţine încă 29,87%, restul fiind deţinut de mici acţionari.
„Ei cer de la noi o ieşire completă a ruşilor din NIS, eliminarea, nu reducerea”, a declarat preşedintele Vucic. El a precizat că termenul limită pentru ca Serbia să încheie parteneriatul cu ruşii ar putea fi prelungit până la 10 martie, cel târziu.
Operatorul de conducte din Croaţia, Janaf, prin care NIS obţine cea mai mare parte a ţiţeiului său, a declarat că aplicarea completă a sancţiunilor americane va avea loc în 45 de zile.
NIS, care este printre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al Serbiei, semnase un contract cu Janaf pentru transportul a 10 milioane de tone de petrol prin Croaţia de la 1 ianuarie 2024 până la 31 decembrie 2026.
Orice afacere trebuie să fie aprobată de Biroul american de Control al Activelor Străine, a mai spus Vucic.
CELE MAI DURE SANCŢIUNI
Administraţia preşedintelui american Joe Biden a impus vineri cel mai amplu pachet de sancţiuni de până acum care vizează veniturile din petrol şi gaze ale Rusiei, într-un efort de a oferi Kievului şi viitoarei echipe a lui Donald Trump pârghii pentru a ajunge la un acord de pace pentru Ucraina, a relatat Reuters.
Sancţiunile vizează producători de petrol, petroliere, intermediari, comercianţii şi porturi.
Măsura este menită să reducă veniturile Rusiei pentru continuarea războiului care a ucis sau rănit zeci de mii de oameni şi a redus oraşele la ruine de când Moscova a invadat Ucraina în februarie 2022.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-o postare pe X că măsurile anunţate vineri vor „da o lovitură semnificativă” Moscovei. „Cu cât Rusia obţine mai puţine venituri din petrol, cu atât mai repede va fi restabilită pacea”, a adăugat Zelenski.
Daleep Singh, unul dintre principalii consilieri ai Casei Albe pe probleme economice şi de securitate naţională, a declarat că măsurile sunt „cele mai semnificative sancţiuni de până acum asupra sectorului energetic al Rusiei, de departe cea mai mare sursă de venit pentru războiul lui Putin”.
INDIA ŞI CHINA, PRINCIPALII CUMPĂRĂTORI AI PETROLULUI RUSESC
Trezoreria SUA a declarat că a impus sancţiuni asupra Gazprom Neft şi Surgutneftegas, care explorează, produc şi vând petrol, precum şi în cazul a 183 de nave care au transportat petrol rusesc, multe dintre acestea făcând parte din aşa-numita „flotă-fantomă” de petroliere învechite operate de companii non-occidentale.
Sancţiunile includ, de asemenea, reţelele care comercializează petrolul.
Multe dintre aceste petroliere au fost folosite pentru a transporta petrol către India şi China, deoarece plafonarea preţurilor impusă de G7 în 2022 a deplasat o mare parte din comerţul cu petrol rusesc din Europa în Asia. Unele petroliere au livrat atât petrol rusesc, cât şi iranian.
Trezoreria a anulat, de asemenea, o dispoziţie care excepta de la sancţiunile impuse băncilor ruseşti operaţiunile de intermediere a plăţilor pentru energie.
Logica sancţiunilor „este de a lovi fiecare etapă a lanţului de producţie şi distribuţie a petrolului rusesc”, a declarat oficialul administraţiei Biden. Acestea ar trebui să coste Rusia miliarde de dolari pe lună dacă sunt aplicate corect, a estimat un alt oficial.
Gazprom Neft a declarat că sancţiunile sunt nejustificate şi ilegitime şi că va continua să funcţioneze.
Surse din domeniul comerţului cu petrol rusesc şi al rafinării din India au declarat că sancţiunile vor cauza perturbări grave ale exporturilor de petrol rusesc către principalii săi cumpărători, India şi China.
Preţurile mondiale ale petrolului au crescut cu peste 3% înainte de anunţul Trezoreriei, petrolul Brent apropiindu-se de 80 de dolari pe baril, în timp ce un document care prezintă sancţiunile a circulat printre comercianţii din Europa şi Asia.
PÂRGHII PENTRU UCRAINA
Sancţiunile fac parte dintr-un efort mai amplu, administraţia Biden furnizând Ucrainei aproximativ 64 de miliarde de dolari în ajutor militar de la invazie. Acesta include 500 de milioane de dolari în această săptămână pentru rachete de apărare aeriană, muniţii aer-sol şi echipamente de sprijin pentru avioanele de luptă.
Măsura de vineri a urmat sancţiunilor americane din noiembrie împotriva unor bănci, inclusiv Gazprombank, cel mai mare intermediar al Rusiei în sectorul energetic mondial, şi la începutul anului trecut împotriva a zeci de petroliere care transportau ţiţei rusesc.
Administraţia Biden consideră că sancţiunile din noiembrie au contribuit la aducerea rublei ruseşti la cel mai scăzut nivel de la începutul invaziei şi au împins banca centrală rusă să îşi majoreze dobânda de politică monetară la un nivel record de peste 20%. „Ne aşteptăm ca ţintirea noastră directă a sectorului energetic să agraveze aceste presiuni asupra economiei ruse care au împins deja inflaţia la aproape 10% şi să consolideze o perspectivă economică sumbră pentru 2025 şi după”, a declarat unul dintre oficiali.
Unul dintre oficialii administraţiei Biden a declarat că depinde „în întregime” de preşedintele ales Trump, care îşi va prelua mandatul la 20 ianuarie, când şi în ce condiţii ar putea ridica orice sancţiuni impuse în timpul erei Biden. Dar orice administraţie care doreşte să anuleze noile sancţiuni va trebui să notifice Congresul şi să îi ofere acestuia posibilitatea de a vota pentru sau contra, a spus el, adăugând că un număr de membri republicani ai Congresului l-au îndemnat pe preşedintele în exerciţiu să impună sancţiunile de vineri.
Ajutorul militar şi sancţiunile petroliere „oferă viitoarei administraţii un impuls considerabil pentru influenţa lor şi a Ucrainei în negocierea unei păci juste şi durabile”, a declarat un oficial
Revenirea lui Trump, un republican, la Casa Albă a stârnit speranţa unei soluţii diplomatice pentru a pune capăt invaziei Moscovei, dar şi temerile Kievului că o pace rapidă ar putea avea un preţ ridicat pentru Ucraina.
Consilierii lui Trump au avansat propuneri care ar ceda efectiv mari părţi din Ucraina Rusiei în viitorul apropiat.
Echipa de tranziţie a lui Trump nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii cu privire la noile sancţiuni.