Este bine cunoscut faptul că fibrele sunt o parte importantă a unei diete sănătoase, însă mai puţin de 10% din populaţie consumă cantitatea minimă recomandată. Un studiu de la Stanford Medicine ne-ar putea convinge în sfârşit să ne umplem farfuriile cu fasole, nuci, avocado, legume şi alte alimente bogate în fibre, conform news.ro.
O cercetare, publicată în revista Nature Metabolism pe 9 ianuarie, a identificat efectele epigenetice directe ale două produse secundare comune ale digestiei fibrelor şi a constatat că unele dintre modificările expresiei genelor au acţiuni anticancer.
Atunci când consumăm fibre, microbiomul intestinal produce acizi graşi cu lanţ scurt. Aceşti compuşi sunt mai mult decât o sursă de energie pentru organism: oamenii de ştiinţă au bănuit de mult timp că aceştia afectează indirect funcţia genelor.
În noul studiu, cercetătorii au urmărit modul în care doi dintre cei mai comuni acizi graşi cu lanţ scurt din intestinul uman, propionatul şi butiratul, au modificat expresia genelor în celulele umane sănătoase, în celulele umane tratate şi netratate de cancer de colon şi în intestinele şoarecilor.
Ei au descoperit modificări epigenetice directe la gene specifice care reglează proliferarea şi diferenţierea celulară, împreună cu apoptoza (procesele de moarte celulară preprogramate), toate acestea fiind importante pentru întreruperea sau controlul creşterii necontrolate a celulelor care stă la baza cancerului.
„Am găsit o legătură directă între consumul de fibre şi modularea funcţiei genelor care are efecte anti-cancer şi credem că acesta este probabil un mecanism global, deoarece acizii graşi cu lanţ scurt care rezultă din digestia fibrelor pot călători în tot corpul”, a declarat joi dr. Michael Snyder, profesor de genetică la facultatea de medicină a universităţii americane Stanford, într-un comunicat.
„În general, dieta oamenilor este foarte săracă în fibre, ceea ce înseamnă că microbiomul nu este hrănit corespunzător şi nu poate produce la fel de mulţi acizi graşi cu lanţ scurt cum ar trebui. Acest lucru nu este în favoarea sănătăţii noastre”, a precizat medicul american.
Având în vedere ratele îngrijorătoare ale cancerului de colon la adulţii tineri, concluziile studiului ar putea stimula, de asemenea, cercetarea cu privire la posibilele efecte combinate ale dietei şi tratamentului cancerului.
„Prin identificarea ţintelor genetice ale acestor molecule importante, putem înţelege modul în care fibrele exercită efecte benefice şi ce nu merge bine în timpul cancerului”, a adăugat specialistul.