Preşedintele Emmanuel Macron a afirmat marţi, într-un discurs televizat, cu prilejul urărilor de Anul Nou, că în 2025 le va cere francezilor să "decidă" cu privire la "probleme determinante", făcând aluzie la posibile referendumuri sau convenţii cetăţeneşti, relatează AFP preluat de agerpres.
Şeful statului a promis, de asemenea, că "va veghea" ca Franţa "să continue să fie atractivă", "să lucreze şi să inoveze mai mult", să continue să creeze locuri de muncă şi "să asigure creşterea prin menţinerea finanţelor", o formă de avertisment adresat guvernului, care trebuie să prezinte o nouă versiune a bugetului pentru anul următor.
Preşedintele francez a admis că dizolvarea controversată pe care a decis-o în iunie "a adus pentru moment mai multe diviziuni în Adunarea Naţională decât soluţii pentru francezi" şi "produce mai multă instabilitate decât seninătate".
"Îmi asum toată partea mea", a spus şeful statului francez în discursul său. El a estimat că anul care se deschide miercuri ar trebui să fie cel al "recuperării colective" pentru a permite "stabilitate".
Formularea deschide calea unor posibile referendumuri, chiar dacă Emmanuel Macron nu a pronunţat cuvântul, comentează Le Figaro. Dar ar putea conduce, de asemenea, la noi convenţii cetăţeneşti, după cele privind clima sau moartea asistată, potrivit celor din anturajul său.
Niciun preşedinte al Republicii nu a mai convocat un referendum din 2005, când proiectul de Tratat constituţional european al lui Jacques Chirac a fost respins.
În ceea ce îl priveşte pe Emmanuel Macron, deşi el însuşi nu a recurs niciodată la un referendum, acest lucru nu l-a împiedicat să abordeze subiectul în nenumărate rânduri în ultimii şapte ani, pe teme diverse, de la „conservarea mediului” (2021) la imigraţie şi moarte asistată (2023), trecând prin reforma pensiilor (2022). Prin urmare, Emmanuel Macron a rămas foarte vag în ceea ce priveşte intenţiile sale, fără a se antepronunţa asupra unui subiect anume şi fără a da alt termen decât anul nou.
Între timp, el i-a transmis cele mai bune urări lui François Bayrou şi guvernului său şi i-a invitat pe aceştia din urmă să „urmeze o cale de compromis pentru a acţiona”. El a adresat acelaşi apel Adunării Naţionale care, deşi nu are majoritate, „reprezintă totuşi ţara în toată diversitatea sa” şi este, prin urmare, „pe deplin legitimă”, a subliniat el. Preşedintele şi-a exprimat speranţa că „anul care urmează va fi unul al redresării colective” şi că va aduce „stabilitate”.
Limitat, în esenţă, la chestiunile internaţionale, deoarece nu mai dispune de majoritate, cu mai puţin de trei săptămâni înainte ca Donald Trump să revină la Casa Albă, Emmanuel Macron a făcut din nou apel la o „trezire europeană” şi la încetarea „naivităţii” pe Bătrânul Continent, în faţa unei lumi care „se mişcă mai repede”. În ceea ce priveşte politicile naţionale, „acest lucru presupune o Franţă care continuă să fie atractivă, care munceşte şi inovează mai mult, care continuă să creeze locuri de muncă şi care îşi asigură creşterea prin ţinerea sub control a finanţelor sale”, a menţionat preşedintele, adăugând un avertisment: „Voi avea grijă de asta”.
Cu toate acestea, aceste chestiuni depind mult mai mult de prim-ministru decât de preşedinte, subliniază Le Figaro. Mai devreme în cursul zilei, la Réunion, după o vizită fulger în Mayotte, François Bayrou şi-a exprimat speranţa că 2025 va fi un an al „reconcilierii”, al „acţiunii” şi al „stabilităţii”. Noul ocupant de la Matignon, al cărui guvern se va întâlni pentru prima dată în Consiliul de Miniştri cu Emmanuel Macron vinerea aceasta, a considerat că ţara „trebuie să calmeze aceste accidente succesive, aceste rupturi succesive” care ar da „sentimentul că nu există nimic pe care să se construiască, deoarece totul este răsturnat în fiecare minut”. Cu alte cuvinte, acesta speră ca anul care urmează să nu semene cu anul care tocmai se încheie, când al doilea mandat de cinci ani al lui Macron a căzut în haos politic, conchide publicaţia franceză.