Cu o zi înainte de a părăsi Casa Albă în 2021, Donald Trump a promis să rămână o forţă în politica americană. „Mişcarea pe care am început-o este doar la început”, a spus el într-un videoclip de adio. Ceea ce ar fi putut părea atunci a fi o iluzie sună acum ca o profeţie, comentează Reuters, potrivit news.ro.
Trump a părăsit funcţia prezidenţială ca o figură înfrântă şi izolată, interzis pe reţelele sociale şi repudiat de colegii republicani din propria sa administraţie. Congresul, zguduit de atacul susţinătorilor săi din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA, pregătea un al doilea proces de punere sub acuzare împotriva sa.
La 78 de ani, Donald Trump revine luni la Casa Albă mai puternic ca niciodată. El se confruntă cu mai puţine bariere de protecţie în timp ce urmăreşte un program care sparge normele, care deja întoarce Washingtonul pe dos şi tulbură lumea. Fostul dezvoltator imobiliar, a cărui primă funcţie aleasă a fost Casa Albă, este acum în mod plauzibil figura politică definitorie a începutului de secol XXI.
„Nu arată ca şi cum ar fi fost respins. Se pare că versiunea sa de politică republicană este cât se poate de mainstream”, spune Julian Zelizer, profesor de istorie la Universitatea Princeton.
Spre deosebire de începutul primului său mandat în 2017, Trump este susţinut de o victorie electorală clară, după ce a câştigat atât Colegiul Electoral, cât şi votul popular.
Consilierii care, ultima dată, au încercat să atenueze cele mai agresive impulsuri ale sale au fost înlocuiţi de loialişti dornici să supună Washingtonul voinţei sale. Scepticii din cadrul Partidului Republican au fost daţi la o parte, iar în locul lor au venit aliaţi care sunt nerăbdători să promoveze propunerile sale în Congres. O Curte Supremă înţelegătoare, din care o treime sunt persoane numite de Trump, a decis deja că acesta va avea o mare marjă de manevră pentru a face ceea ce doreşte.
TARIFE MAI MARI, IMPOZITE MAI MICI ŞI O REPRIMARE A IMIGRAŢIEI. CE PREGĂTEŞTE TRUMP PENTRU ECONOMIA AMERICANĂ?
Titanii din Silicon Valley, care altădată se ţineau la distanţă, concurează acum pentru a-i câştiga favorurile. Cea mai bogată persoană din lume, Elon Musk, directorul general al Tesla, s-a oferit voluntar să îl ajute pe Trump să reformeze guvernul, în timp ce Mark Zuckerberg, directorul general al Meta, şi Jeff Bezos, fondatorul Amazon, vor fi prezenţi la ceremonia de depunere a jurământului.
Trump, o fostă vedetă de reality TV, poate conta, de asemenea, pe o reţea de podcasteri şi influenceri pentru a-şi amplifica mesajul, în timp ce mass-media consacrate se luptă cu audienţe în scădere. Interviul său liber din octombrie cu podcasterul Joe Rogan a fost vizionat de 54 de milioane de ori pe YouTube, apropiindu-se de cele 67 de milioane de persoane care au urmărit dezbaterea televizată cu rivala sa democrată de la alegerile prezidenţiale Kamala Harris.
În realitate, Trump moşteneşte o economie puternică şi o frontieră sudică liniştită, numărul arestărilor de imigranţi fiind mai mic în decembrie decât atunci când a părăsit funcţia.
Cu toate acestea, el a declarat că intenţionează să impună tarife vamale ridicate partenerilor comerciali şi să expulzeze milioane de imigranţi care au intrat ilegal în ţară - politici care ar putea reaprinde inflaţia şi ar putea pune presiune pe preţurile acţiunilor, pe care Trump le urmăreşte îndeaproape.
Un posibil obstacol în calea ambiţiilor sale este piaţa obligaţiunilor, unde investitorii ar putea fi speriaţi dacă datoria naţională de 36.000 de miliarde de dolari creşte dramatic sau dacă Congresul va ridica şi mai mult limita de împrumut.
De asemenea, pieţele ar putea reacţiona negativ dacă Trump nu îşi respectă promisiunea de a prelungi reducerile fiscale din 2017 şi de a reduce cheltuielile publice.
OMUL DIN FLORIDA TRANSFORMĂ DEZAVANTAJELE ÎN ATUURI
Când Trump şi-a lansat a treia candidatură prezidenţială consecutivă de pe proprietatea sa din Florida, în noiembrie 2022, norocul său era la pământ. Mulţi dintre candidaţii săi preferaţi pentru Congres pierduseră în alegerile intermediare şi se confrunta cu multiple anchete penale şi civile. Rivali precum guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, stârneau entuziasmul republicanilor dornici să treacă peste anii Trump.
„Un om din Florida face un anunţ”, scria New York Post dispreţuitor la adresa lui Trump.
Dar alegătorii republicani s-au alăturat lui Trump după punerea sa sub acuzare în martie 2023 pentru acoperirea în documentele fiscale a unei plăţi făcute către o vedetă porno în campania din 2016 pentru ca aceasta să tacă şi să nu-i influenţeze electoratul. Donaţiile au început să curgă şi el a obţinut cu uşurinţă nominalizarea partidului.
Evenimente mai ample au jucat, de asemenea, în favoarea sa, deoarece alegătorii au devenit nemulţumiţi de răspunsul preşedintelui democrat Joe Biden la creşterea preţurilor şi la imigraţia ilegală. Biden a renunţat la candidatura sa pentru realegere în iulie 2024, în urma unei prestaţii dezastruoase la dezbaterea cu Trump, lăsându-i Kamalei Harris puţin timp pentru a-şi prezenta propriile argumente alegătorilor.
Trump a transformat, de asemenea, ghinionul în avantajul său, prezentându-şi problemele juridice drept o campanie de persecuţie politică şi organizând o apărare de ultimă oră care, în cele din urmă, a forţat procurorii federali să renunţe la cele două dosare pe care le aveau împotriva sa, inclusiv unul pentru interferenţă electorală.
În iulie, când a fost zgâriat de glonţul unui posibil asasin, Trump a ridicat pumnul şi a strigat „Fight! Fight! Fight!” (Luptă!), creând una dintre imaginile definitorii ale anului.
Pentru victoria sa din noiembrie, Trump a făcut incursiuni în rândul electoratului democrat tradiţional, cum ar fi tinerii şi hispanicii. Alegătorii au trecut cu vederea condamnările sale penale şi avertismentul democraţilor că un candidat care refuză să recunoască înfrângerea sa din 2020 reprezintă o ameninţare continuă la adresa democraţiei.
WASHINGTONUL, ÎNTORS PE DOS
Trump a ameninţat că va epura forţa de muncă federală şi că va folosi Departamentul de Justiţie pentru a-şi hărţui duşmanii politici. El a invocat posibilitatea de a refuza să cheltuiască bani alocaţi de Congres, ceea ce ar putea duce la o confruntare constituţională.
A îmbrăţişat, de asemenea, un program de expansiune teritorială - cum ar fi cumpărarea Groenlandei de la Danemarca şi afirmarea controlului asupra Canalului Panama - ridicând posibilitatea ca al doilea său mandat la Casa Albă să fie la fel de haotic ca primul.
Chiar înainte de a depune jurământul luni, Trump a remodelat deja Washingtonul. Atât republicanii, cât şi democraţii împărtăşesc acum abordarea sa mai conflictuală faţă de China şi scepticismul său faţă de acordurile de liber schimb.
Tăierile propuse la programele populare de sănătate şi de pensii, care au fost cândva un element de bază al propunerilor de buget ale republicanilor, nu mai sunt de actualitate.
Biden a menţinut în vigoare multe dintre tarifele impuse de Trump şi a depus eforturi pentru a reduce dependenţa SUA de semiconductorii produşi în străinătate.
Cândva un intrus în politica americană, Trump a ajuns să o definească. „Este clar că din 2015 am intrat în era Trump”, spune Matthew Continetti, membru al American Enterprise Institute, un think tank conservator. „Încă nu s-a terminat”, a avertizat el.