Fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu anunţă că se angajează public ca, dacă va fi ales preşedinte, domeniul apărării să primească 3,5% din PIB, iar o parte din buget să fie alocată pentru echipamente militare de top fabricate în România. El susţine reintroducerea stagiului militar obligatoriu pentru băieţi, după un sistem în care aceştia facă pregătire 2 luni pe an, timp de trei ani, fiind plătiţi pentru această perioadă, informează News.ro.
Daniel Funeriu anunţă că îşi ia ”angajamentul public” că domeniul apărării va beneficia de un buget de 3,5% din PIB, iar cel puţin 2% din acest buget să reprezinte cheltuieli pentru echipamente militare de top fabricate în România.
El a declarat, marţi, în podcastul realizat de Lucian Mîndruţă, că susţine reintroducerea obligativităţii stagiului militar pentru băiţi, acesta fiind opţional pentru fete.
”Vreau ca Armata, pregătirea militară să redevină obligatorie pentru băieţi, opţională pentru fete. Obligatorie pentru băieţi, dar în ce sistem: timp de trei ani de zile, între 18, 19, 20 de ani, deci după majorat, două luni pe an plătite. Vreau ca toţi băieţii români între 18 şi 20 de ani, anual, să facă două luni de pregătire militară. Obligatoriu pentru băieţi, opţional pentru fete”, a afirmat Daniel Funeriu.
El spune că Armata ţine acum de tehnologie, ”nu trebuie să fii neapărat pe front”, că poţi fii la mii de kilometri şi poţi opera drone sau sisteme de apărare, iar această tehnologie trebuie învăţată.
Funeriu este de părere că perioada pentru realizarea acestei pregătiri poate fi discutată şi modificată.
Daniel Funeriu: „Dacă am fi avut o clasă politică ok, eu aş fi rămas liniştit unde sunt acum, mi-aş fi trăit liniştit viaţa”
Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei, care şi-a anunţat intenţia de a candida pentru funcţia supremă în stat, anunţă că va avea drept siglă electorală busola, iar unul dintre sloganurile sale va fi ”Cu faţa spre vest”. ”Dacă am fi avut o clasă politică ok, eu aş fi rămas liniştit unde sunt acum, mi-aş fi trăit liniştit viaţa”, spune Daniel Funeriu.
Daniel Funeriu, care şi-a anunţat intenţia de candida pentru Preşedinţia României povesteşte că i-a spus tatălui să, pe vremea când avea doar şase ani şi la el acasă se asculta Europa Liberă, că vrea să devină preşedinte pentru a-l înlocui pe Ceauşescu, despre care considera că distrugea ţara.
”Eu am avut o mare traumă în familie, când avem cinci ani a murit mama mea şi ţin minte că atunci familia mea evident că a fost distrusă, că a fost un accident de maşină. Tata avea 29 de ani şi, sub imperiul şocului emoţional, mi-a sus: 'Dane, viaţa ta de copil s-a terminat!'
Şi atunci a trebuit să iau viaţa în piept foarte... şi eu am luat viaţa în piept foarte devreme, foarte tânăr. De atunci am fost un tip super responsabil, dar mi-am trăit copilăria (...). Şi bunicul meu la care am trăit după ce a murit mama, am trăit la Săvârşin, era campion mondial la ascultat Europa Liberă. (...) Şi ţin minte, a fost un film şi apoi o finală în 77 a Cupei Campionilor Europeni (...) şi m-am uitat cu tata şi atunci i-am spus: 'măi tată, Ceauşescu ne distruge ţara, comuniştii distrug'.
Şi atunci am spus: 'tată, eu o să fac trei chestii: te duc la Las Vegas, că văzusem în film, te duc la o finală cu Liverpool şi într-o zi o să-l înlocuiesc pe Ceauşescu, o să fiu preşedinte'”, a afirmat Daniel Funeriu, marţi seară, în podcastul lui Lucian Mîndruţă.
El a povestit cum, copil fiind, a vorbit o dată în tren despre personaje promovate de Europa Liberă, iar şeful de tren a mers la bunicul lui care era CFR-ist, şi i-a cerut ”să nu mai spună pruncul” despre ce aude acasă.
Funeriu a fost întrebat şi pe ce se bazează pentru a-i convinge pe alegători să îl voteze. El compară România cu un adolescent care a crescut peste vară şi pe care cei mari văr să-l facă să reintre în hainele care i-au rămas mici.
”Mă bazez pe discernământul oamenilor, pe realitatea bilanţului meu, pe ceea ce sunt eu, cu bune, cu rele, şamd, pe planurile pe care le am, pe oamenii care vor veni lângă mine. Dacă voi fi ales ca preşedinte va exista un fir roşu şi firul roşu va fi următorul: România astăzi are un PIB de 400 de miliarde de euro anual, aproximativ. Toate sistemele României sunt gândite pentru o Românie de 150 de miliarde de euro PIB: transporturile, finanţele, finanţarea firmelor, totul e gândit pentru o Românie mică. Inclusiv mentalitatea politicienilor incapabili să se impună la Bruxelles, spre exemplu România pe care sper să o las după 10 ani de mandat trebuie să fie o Românie de o mie de miliarde de euro”, adaugă Funeriu.
El anunţă că va avea drept siglă electorală busola, iar unul dintre sloganurile sale va fi ”Cu faţa spre vest”.
”În programul meu prima frază este: în mandatul meu, statul nu o să te mai mintă”, a adăugat Funeriu. Funeriu admite că a fost ”în viaţa publică un tip scorţos, ce am spus am făcut şi ce am făcut am spus”.
”Dacă am fi avut o clasă politică ok, eu aş fi rămas liniştit unde sunt acum, mi-aş fi trăit liniştit viaţa. Am încredere că pot să inspir încredere în statul român atât din partea partenerilor extern, cât mai ales din partea cetăţenilor”, adaugă Daniel Funeriu.
Ce spune un general (r.) despre serviciul militar
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO, spune că România este extrem de întârziată în ceea ce priveşte adoptarea legislaţiei la nevoile de refacere a rezervei Armatei României pe principiile voluntariatului. Bălăceanu critică faptul că legea de pregătire a populaţiei pentru apărare întârzie de aproape trei ani să ajungă în Parlament.
„Suntem extrem de întârziaţi în ceea ce priveşte adoptarea legislaţiei la nevoile de refacere a rezervei Armatei României pe principiile voluntariatului. Legea de pregătire a populaţiei pentru apărare întârzie de aproape trei ani să ajungă în Parlament, ca atare există o orientare politică pe care trebuie să o luăm în considerare în România, care spune că unica soluţie este reintroducerea serviciului militar obligatoriu”, a declarat pentru News.ro generalul (r) Virgil Bălăceanu.
Acesta consideră că deciziile politice „întârziate sau gândite prost”, dar mai ales întârziate şi neasumate de către clasa politică „se decontează, până la urmă, tot de poporul român”.
„Nu ştiu cât de pregătiţi sunt tinerii la ora actuală ca serviciul militar să devină obligatoriu, de altfel, România, în sine. De ce? Pentru că, iată, legea de pregătire a populaţiei pentru apărare întârzie atât de mult, iar la un moment dat se ajunge la un gen de ping-pong între Parlament, Guvern ministerele care trebuie să dea avizele pentru legea respectivă etc. Este incredibil ce se întâmplă în România şi se întâmplă, din păcate, în timpul de acum”, a spus Bălăceanu.
Generalul spune că Armata trebuie să răspundă încă „unor cerinţe politice”, într-o „stare foarte tulbure”.
„Nu ne-am decis ce să facem pentru că noi avem doi poli - polul suveranist sau naţionalist, cum îi spun eu, care pledează pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu şi polul euro-atlantist care susţine, dar a acţionat ineficient şi incomplet din punct de vedere legislativ, serviciul în rezervă voluntar”, afirmă generalul.
„Ministerul Apărării trebuie să aibă o politică de marketing”
Potrivit acestuia, pentru „refacerea rezervei” trebuie aprobată cât mai repede legea de pregătire a populaţiei pentru apărare care dezvoltă serviciul militar voluntar.
„Noi trebuie să îi înlocuim pe cei care au făcut stagiul militar în 2007, pentru că ei vor ieşi într-un timp relativ scurt din evidenţele militare. Trebuie acordată atenţie şi modului în care este aplicată legislaţia apărării, iar aici trebuie pregătit terenul în mod corespunzător. Dacă introduc serviciu voluntar soldat în termen, trebuie să am o campanie inclusiv prin participarea media de înţelegere a necesităţii acestui demers, dar şi a avantajelor acestui serviciu. În definitiv, Ministerul Apărării trebuie să aibă o politică de marketing, iar atunci când a făcut-o, a reuşit foarte bine, spre exemplu, printr-o decizie a precedentului şef al Apărării, ca recrutarea şi selecţia soldaţilor, gradaţilor profesionişti să se facă şi de către unităţile militare, iar în acest an s-au ocupat aproape 90% din posturile scoase la concurs”, a explicat Bălăceanu.
Generalul consideră că acelaşi lucru trebuie făcut şi din punct de vedere al rezervei Armatei României.
„Ministerul Apărării, când ne vorbeşte nouă, societăţii, despre obiectivele pe care le-a stabilit în ceea ce priveşte capabilităţile Armatei, trebuie să ne spună tot timpul de forţele active şi de forţele de rezervă, în condiţiile în care Armata României trebuie să fie pregătită în rolul de descurajare pentru a menţine războiul cât mai departe de frontierele ţării noastre”, a afirmat generalul.
Virgil Bălăceanu a avertizat că, dacă nu va fi rezolvată „problema legislativă” şi nu va fi făcută „o campanie de promovare” pentru refacerea rezervei Armatei României pe principiile voluntariatului, atunci va trebui reintrodus serviciul militar obligatoriu.
„Ne amintim de Armată şi de faptul că trebuie să o apreciem şi să o sprijinim doar în situaţiile de criză. Atunci când lucrurile sunt liniştite, se spune că «pensiile militare de stat sunt nişte pensii nesimţite». Eu am următoarea convingere: că dacă ruşii vor ajunge la gurile Dunării, drepturile militarilor vor fi extrem de mult luate în seamă, dar întrebarea devine retorică: trebuie să avem o prezenţă a forţelor militare ruse la gurile Dunării ca armata in corpore - partea activă şi partea în rezervă - să fie luată în seamă? Sau noi trebuie să purtăm grija Armatei tot timpul?”, a încheiat generalul Virgil Bălăceanu.
La începutul toamnei 2024, Legea pregătirii populaţiei pentru apărare şi alte legi privind apărarea naţională erau fie în lucru la Ministerul Apărării Naţionale, fie trimise spre avizare către diferite instituţii, inclusiv la Guvern. În orice caz, reprezentanţi din MApN erau sceptici că aceste legi, inclusiv cea a pregătirii populaţiei pentru apărare, ar putea fi aprobate înaintea alegerilor de la sfârşitul anului trecut.