În contextul alegerilor prezidențiale din primăvara viitoare, rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB), Daniel David, trage un semnal de alarmă asupra pericolului votului antisistem, bazat pe ură față de actuala clasă politică. Într-un interviu acordat cotidianului „Adevărul”, psihologul vehiculat ca o variantă pentru Cotroceni subliniază că este esențial ca politicienii, Biserica și educația să colaboreze pentru a preveni ascensiunea liderilor anti-europeni, anti-știință și anti-religie care promovează idei bizare.
Politicienii – factorul central pentru schimbare
Profesorul David pune responsabilitatea principală pe umerii clasei politice, care trebuie să fie capabilă să ofere lideri competenți și credibili. „Politicienii ar trebui să ne ofere lideri pe care să-i apreciem, oameni competenți care să nu fie percepuți ca fiind aceiași care au fost la putere până acum”, afirmă rectorul. El propune ca partidele pro-europene, împreună cu societatea civilă, să selecteze o listă restrânsă de candidați din diverse medii, socio-economice și culturale, și să-l susțină unitar pe cel mai potrivit.
David avertizează că votul antisistem, născut din dezamăgirea față de actualul establishment, riscă să submineze țara dacă nu este gestionat responsabil. „Oamenii sunt dispuși să distrugă sistemul, uitând că prin asta afectează și țara”, explică acesta.
Credibilitatea liderilor și rolul preoților
Un aspect crucial în transmiterea mesajului pro-european și pro-occidental este, în opinia lui Daniel David, credibilitatea liderilor. „Când ai un lider credibil, nici nu mai trebuie să aduci nenumărate argumente”, afirmă rectorul UBB. Mesajele trebuie să ajungă și la segmentele vulnerabile ale societății, precum vârstnicii din zonele rurale și cei dezamăgiți de actualul sistem politic.
În acest sens, Biserica și preoții au un rol determinant. Profesorul atrage atenția asupra pericolului superstițiilor și ocultismului, care sunt promovate chiar din interiorul Bisericii. „Religia trebuie să se reorganizeze și să combată amestecul dintre creștinism, superstiții și ocultism, care ajunge în zona blasfemiei”, afirmă rectorul, referindu-se și la mesajele transmise de candidați suveraniști.
Educația – soluția pe termen lung
Deși schimbările din educație nu vor produce efecte imediate, ele sunt esențiale pentru combaterea analfabetismului funcțional, care afectează aproximativ 40% dintre elevii români. Daniel David susține că educația trebuie să dezvolte gândirea critică încă din clasele primare, astfel încât elevii să poată distinge între informație și manipulare.
„Copiii trebuie să înțeleagă diferența dintre informație și minciună. De exemplu, când cineva afirmă că în băuturi sunt microcipuri, trebuie să fie capabili să detecteze absurditatea”, explică profesorul. El propune reformarea modului de predare, fără a introduce materii noi, ci adaptând programele existente.
Revenirea științei în spațiul public
Profesorul atrage atenția asupra marginalizării științei în societate, inclusiv prin recunoașterea unor ocupații precum numerologi sau prezicători, echivalente cu profesii bazate pe rațiune și știință. „Trebuie să separăm lucrurile: nu-i totuna să fii medic sau vraci, astronom sau astrolog”, declară Daniel David, sugerând o revizuire a codului ocupațiilor pentru a clarifica diferențele dintre știință și tradiții.
În concluzie, pentru a evita consecințele unui vot distructiv, rectorul UBB face apel la politicieni, Biserică și educatori să acționeze concertat. „Avem nevoie de lideri credibili, o educație solidă și o Biserică reorientată către învățăturile autentice. Altfel, ura față de sistem riscă să fie mai puternică decât interesul național”, avertizează Daniel David.