O descoperire remarcabilă a avut loc în sud-vestul Chinei, unde cercetătorii au identificat o specie nouă de dinozaur erbivor, denumită Archaeocursor asiaticus. Rămășițele fosilizate care au stat la baza acestei descoperiri datează de acum aproximativ 193 de milioane de ani, oferind o perspectivă valoroasă asupra vieții preistorice din acea perioadă. Această specie reprezintă un pas important în înțelegerea evoluției dinozaurilor erbivori și a ecosistemelor din Jurasicul timpuriu, informează interestingengineering.com.
Această descoperire, realizată de paleontologii de la Universitatea Yunnan, reprezintă cel mai vechi și mai primitiv exemplar de dinozaur Ornithischia găsit până în prezent pe continentul asiatic.
Fosila, care constă într-un femur stâng aproape complet, a fost descoperită în formațiunea geologică Ziliujing din districtul Yubei, la nord de Parcul Central Chongqing.
Specimenul aparținea unui adult tânăr cu o lungime corporală de aproximativ un metru și a trăit în perioada Jurasicului timpuriu, o epocă caracterizată prin schimbări majore ale ecosistemelor după extincția de la sfârșitul Triasicului.
Dinozaurii Ornithischia constituiau un grup divers de erbivore caracterizate printr-o structură a șoldului asemănătoare cu cea a păsărilor. Din acest grup au evoluat ulterior specii cunoscute precum stegozaurii, ankilozaurii și ceratopsienii.
Distribuția fosilelor acestor dinozauri prezintă un tipar interesant: acestea sunt mai frecvent întâlnite în regiunile care făceau parte din vechiul continent Gondwana, în timp ce în Laurasia descoperirile sunt mai puțin diverse.
Archaeocursor asiaticus prezintă similarități anatomice cu Eocursor parvus, un dinozaur ornithischian timpuriu din Africa de Sud. Aceste asemănări, coroborate cu locația descoperirii, sugerează o migrație a speciei din Gondwana spre Laurasia în perioada Pliensbachian.
Această ipoteză indică o dispersare timpurie și independentă a dinozaurilor ornithischieni, anterioară sosirii speciilor cu armură în regiune.
Paleontologii subliniază necesitatea unor descoperiri suplimentare pentru validarea relațiilor evolutive propuse și pentru o înțelegere mai aprofundată a diversității și evoluției timpurii a dinozaurilor ornithischieni. Cercetarea completă a fost documentată în publicația științifică iScience.