În timp ce la Washington au început pregătirile pentru inaugurarea noului președinte american, de la Moscova, Nikolai Patrușev, mâna dreaptă a lui Vladimir Putin, lansează ipoteze despre cum va arăta politica externă a administrației Trump.
Alături de previziuni cu privire la diminuarea susținerii Kievului de către americani, estimând chiar dizolvarea Ucrainei în anul 2025, Patrușev s-a aplecat și asupra statelor europene, menționând că UE nu mai este în măsură să le reprezinte interesele. În ceea ce privește România, demnitarul rus a declarat că modul în care Rusia este percepută la nivel național nu coincide cu ceea ce se stipulează la nivel european, incluzând țara noastră pe lista unor state cu viziuni filoruse, precum Ungaria, Slovacia și Austria.
Potrivit lui Nikolai Patrușev: „Nu este nimic de discutat cu Londra și Bruxelles. Conducerea UE, de exemplu, nu mai are de mult timp dreptul să vorbească în numele multora dintre membrii săi, cum ar fi Ungaria, Slovacia, Austria, România și unele alte țări europene interesate de stabilitatea în Europa și de adoptarea unei poziții echilibrate față de Rusia”.
Nikolai Patrușev face parte din cercul apropiat al lui Vladimir Putin, în accepțiunea publică, acesta a fost cel care l-a convins pe președinte să demareze invazia în Ucraina. Patrușev este fost ofițer de informații și a ocupat funcții înalte în cadrul aparatului de stat rusesc, începând cu anul 1999, când a devenit director al FSB. Până anul trecut a ocupat funcția de Secretar al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, în prezent fiind consilier al președintelui Vladimir Putin.
„Nu exclud ca politica agresivă antirusească de la Chișinău să ducă la situația în care Moldova fie va deveni parte a unui alt stat, fie va înceta să existe.”
Cu referire la direcția europeană a Republicii Moldova, consilierul prezidențial rus a catalogat decizia de a reduce dependența de gaz rusesc drept obediență față de Bruxelles. Patrușev a avut o atitudine condescendentă, sugerând Moldovei să-și „recunoască greșelile” și să „corecteze situația”, prezentând și posibilele consecințe în caz contrar – dizolvarea sau asimilarea statului.
MAE nu a ezitat să ofere un răspuns ferm la declarațiile consilierului lui Putin, semnalând că acestea se încadrează în „aceleași teme agresive de propagandă și dezinformare cu care Moscova ne-a intoxicat, îndeosebi în ultimii ani”. În declarația de presă, MAE a amintit aspectul esențial al politicii externe ruse, trecut cu vederea de demnitarul rus – războiul de agresiune împotriva Ucrainei, alături de încălcările repetate ale dreptului internațional și ale Cartei ONU.
Acestă manieră incisivă a Kremlinului de exprimare a proiecțiilor pentru politica externă nu este unică, ci parte a unui tipar al oficialilor ruși de raportare publică cu privire la statele din regiune. În ceea ce privește România, de-a lungul anului au fost lansate mai multe declarații, care par să se încadreze în același șablon ofensiv, dintre care s-au remarcat:
- în cazul în care „Călin Georgescu va câștiga, Moldova nu va avea unde merge, căci dacă se va îndrepta spre România, vor ajunge tot la un bloc aliat cu noi”
La scurt timp de la finalizarea primului tur al alegerior prezidențiale, Aleksandr Dugin și-a maniefstat într-o intervenție live satisfacția cu privire la rezultatul obținut de „candidatul patriot” Călin Georgescu. De remarcat este faptul că ideologul rus a adăugat că ar mai fi existat un „român naționalist clasic” în cursa prezidențială, dar acesta era „mai puțin favorabil Rusiei”, atestând preferința sa pentru candidatul Călin Georgescu.
- „România va fi Rusia”
Un utilizator de pe platforma X (ex-Twitter) asociat ideologului Kremlinului, Aleksandr Dugin, a amenințat luna trecută România susținând că „va fi parte a Rusiei”, prognozând totodată un colaps al democrațiilor occidentale, cu o ascensiune a extremismului de dreapta.
- „românii nu sunt o națiune”
Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate și fost președinte al Federației Ruse a susținut că „românii, după cum se știe, nu sunt o națiune”, ca răspuns la decizia UE de a solicita Rusiei să restituie Tezaurul României. În postarea sa de pe Vkontakte (echivalentul rus al Facebook) acesta a continuat prin a cataloga drept „obrăznicie” rezoluția UE, susținând că tezaurul a fost naționalizat în 1918 pentru a taxa „comportamentul necorespunzător” al Românei și refuzul de a plăti „datoriile față de Imperiul Sovietic”. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, a intervenit anunțând că România se face datoară Rusiei, ca urmare a distrugerilor provocate în timpul celui de-Al doilea Război Mondial, totalul datorat fiind de „20-25 de ori valoarea întregului tezaur românesc”.
- „ocupaţia românească din 1918-1940 a fost cea care a adus în Basarabia sărăcie, ruină, depopulare şi atacuri în masă”
Maria Zaharova a acuzat România de revizionism, în octombrie 2024, susținând că „viitorul european” pentru Republica Moldova, promovat de premierul Marcel Ciolacu, este de fapt „viitorul românesc” al țării. Aceasta a numit perioada Românei Mari „ocupație românească”, ce a generat regres, prin sărăcie și „ruină”. În antiteză a catalogat apartenența istorică a Basarabiei la Imperiul Rus și URSS drept „perioada prosperă” a regiunii.
- „un candidat nu a fost pe placul autorităţilor şi au decis să repete numărarea voturilor”
Lista declarațiilor caustice ale oficialilor ruși nu poate fi încheiată fără menționarea președintelui Vladimir Putin, care, în cadrul unei dicuții televizate a ironizat decizia de renumărare a voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale din România, sugerând implicarea autorităților în procesul electoral.
Una dintre coincidențele cel puțin interesante care pot fi extrase din declarațiile demnitarilor este disponibilitatea de a cataloga România drept un stat favorabil Rusiei, odată cu încheierea primului tur al prezidențialelor. O alta poate fi preferința față de candidatul Călin Georgescu, care se pare că devinde dificil de camuflat, chiar în rândul celor mai mari dintre oficiali. Președintele Putin, de exemplu, a lansat comentariul ironic la adresa autorităților române, chiar dacă exista posibilitatea ca acest mesaj să fie interpretat drept o exprimare a regretului pentru contestarea validității alegerii lui Călin Georgescu. Adevărata ironie a lui Putin în această situație este cutezanța lui sa de a insinua că România ar comite un act anticonstituțional, unul pe care, Kremlinul pare că îl face de ani de zile.
Autor: Mihai Crișan