Consultantul BNR Adrian Vasilescu și președintele Comisiei economică, industrii şi servicii din Senat, Daniel Zamfir (PSD), s-au contrazis, marți, în două intervenții separate la Realitatea PLUS, pe marginea indicelui mai favorabil pentru creditele persoanelor fizice. Decanul Facultății de Administrarea Afacerilor de la ASE, Tănase Stamule (PNL), a declarat la rândul său că indicii IRCC și ROBOR cresc și scad pe rând la intervale de 6 luni, astfel că pentru datornic nu este o pierdere în niciuna dintre variante.
Adrian Vasilescu:
- „Acest indicator ROBOR nu poate fi influențat prea mult de o bancă sau de alta pentru că el este influențat puternic și determinat de rata inflației. Noi, după creșterea prețurilor care a început în 2021, începând din 2023 suntem în dezinflație, dezinflație înseamnă o creștere mai înceată a prețurilor. Iar de când cresc prețurile mai încet, ROBOR-ul a început să mai scadă. Unii care spun că se înțeleg băncile să mărească ROBOR, dar mă uit pe cifre și ROBOR este mai mult pe scădere. Mai degrabă teribilul IRCC care a fost stabilit prin lege să ocolească ROBOR-ul și să dea un alt indicator acum e mai sus decât ROBOR-ul”
- „Cei cu credite care s-au repezit să aleagă IRCC în locul ROBOR acum plătesc o rată mai mare și cred că în continuare ROBOR-ul va veni în jos, iar IRCC-ul în sus”
- „Din păcate, pentru anumite categorii de credite, la presiunea publică, legea a venit și a impus IRCC-ul. Sigur că cei care au creditul calculat pe ROBOR au dreptul să opteze dacă vor la IRCC, dar pentru o mare categorie de oameni cu credite, IRCC-ul este obligatoriu prin lege, creditele date din mai 2019 toate sunt calculate pe IRCC”.
Daniel Zamfir:
- „Pe mine mă deranjează foarte tare că dl Vasilescu profită de necunoștința multor oameni. Nu este deloc același lucru ROBOR și IRCC. Lucrurile stau așa: ROBOR se calculează pe baza cotațiilor pe care le fac cele 10 bănci, anume cât solicită ei dobândă pentru banii pe care îi scot în piață, da? Și atunci că evident că poate fi manipulat pentru am constatat la comisia de anchetă că erau bănci care solicitau o anumită cotă a dobânzii dar nu exista tranzacție la acea dobândă. Mă pot gândi eu că banca aia a pus acolo o dobândă special ca să crească media? Nu este o cotație reală, în sensul este că, să fac o comparație cu zona imobiliară, prețul real al unei case nu e ăla pe care îl soliciți tu, ci ăla care ți se oferă pe ea. Și atunci am schimbat prin lege indicele și am zis că acel IRCC reprezintă nivelul cotațiilor, adică real la ce dobândă se tranzacționează, nu ipotetic la ce dobândă ar vrea băncile să se tranzacționeze. Și să spui azi că de fapt ROBOR e la fel...nu este la fel, oamenii care au trecut la IRCC constată că au plătit o dobândă mai mică. E adevărat că se face cu un ecart de 6 luni, dar dacă luăm o medie anuală o să vedeți că într-o proporție covârșitoare IRCC-ul este mult mai mic ca indice față de ROBOR”.
- „Toți cei care au credite la bănci, legea dării în plată spune foarte clar, dacă le-a crescut rata cu mai mult de 50% față de momentul inițial al semnării contractului pot face o notificare de bancă, iar banca este obligată să elimine supraîndatorarea, așadar este tot o formă de plafonare indirectă a unei dobânzi, indiferent dacă ai rata în lei sau în euro, în ce-oi avea”.
Tănase Stamule:
- „IRCC-ul și ROBOR-ul sunt două lucruri asemănătoare, cu un ecart de 6 luni. Azi, IRCC-ul este mai mare, dar probabil că o să fie 6 luni în care o să fie mai mic. Deci dacă ne uităm la evoluția celor doi indicatori, vedem că mai întâi crește ROBOR-ul și IRCC-ul și după aia coboară ROBOR-ul și coboară și IRCC-ul, deci nu există o pierdere din partea creditorului, chiar dacă are ROBOR sau IRCC în contractul de credit, este pur și simplu o distanță de 6 luni între curbele celor doi indicatori”