Paștele ortodox din 2025 va fi sărbătorit pe 20 aprilie, iar Paștele catolic 2025 se va celebra, de asemenea, în aceeași zi, pe 20 aprilie. Astfel, în acest an, cele două sărbători se vor întâlni pe aceeași dată!
Paștele este o sărbătoare mobilă, iar data sa variază de la un an la altul, influențând și alte sărbători, precum Rusaliile. Regula pentru stabilirea datei a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea din anul 325 d.Hr. Conform acesteia, Paștele Ortodox se sărbătorește în fiecare an în duminica imediat următoare lunii pline ce urmează echinocțiului de primăvară.
Dacă această duminică coincide cu Paștele evreiesc (14 Nisan, adică a șaptea lună în calendarul ebraic), sărbătoarea ortodoxă va fi mutată în duminica următoare.
Floriile din 2025 vor fi celebrate pe 13 aprilie atât de ortodocși, cât și de catolici. Această sărbătoare este întâmpinată cu bucurie de credincioși, dar și cu conștientizarea că urmează Săptămâna Mare, o perioadă de tristețe și meditație.
În tradițiile din unele regiuni, în ziua de Florii se coc pâini de grâu, câte una pentru fiecare membru al familiei. Aceste pâini variază în formă și dimensiune, în funcție de vârsta celor din familie. Un alt obicei este ca fetele să fiarbă apă cu bucuioc la miezul nopții și să se spele cu ea a doua zi pentru a avea păr frumos și strălucitor. De asemenea, gospodinele scot hainele și veșmintele la aer, simbolic pentru a le curăța de praf, rău și necurăție.
Paștele reprezintă momentul în care comemorăm înfrângerea morții și începutul unei vieți veșnice, când lăudăm pe Mântuitorul, Cel binecuvântat și preamărit, Dumnezeul părinților noștri. Pentru a trăi această Înviere în mod adevărat, suntem chemați să iertăm totul pentru Înviere și să strigăm: "Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le".
Postul Paștelui este cel mai lung și aspru dintre cele patru posturi importante din Biserica Ortodoxă. De aceea, este adesea numit Postul Mare, amintind de cele 40 de zile de post ținute de Mântuitor înainte de începerea misiunii sale mesianice.
Inițial, durata și modul postirii nu erau uniforme, iar în primele trei secole, unii creștini posteau doar o zi, alții două sau trei, iar în Ierusalim, în secolul IV, postul dura opt săptămâni. În apus, în aceeași perioadă, postul era de 40 de zile.
În secolul al IV-lea, Biserica Ortodoxă a adoptat o perioadă de șapte săptămâni pentru Postul Mare, practică ce se păstrează și astăzi.