Banca Centrală a Braziliei (BCB) a majorat miercuri principala sa dobândă cu un punct procentual, la 13,25%, o veste proastă pentru guvernul Lula care se confruntă cu o inflaţie accelerată, notează AFP.
Aceasta este a patra creştere consecutivă a ratei cheie, una dintre cele mai mari din lume.
A cincea creştere, tot de un punct, este iar aşteptată în martie, a făcut cunoscut BCB într-un comunicat publicat la finalul unei reuniuni a comitetului său de politică monetară.
Numit de preşedintele de stânga Luiz Inacio Lula da Silva şi intrat în funcţie pe 1 ianuarie, noul preşedinte al BCB, Gabriel Galipolo, continuă aşadar tendinţa ascendentă relansată în septembrie 2024.
Susţinând că ratele mari ale dobânzilor sufocă cea mai mare economie a Americii Latine, Lula îl criticase în repetate rânduri pe fostul şef al băncii, Roberto Campos Neto, numit de predecesorul său, fostul şef de stat de extremă-dreapta Jair Bolsonaro.
Dar accelerarea inflaţiei, în special a preţurilor la alimente, scumpite de consecinţele inundaţiilor şi secetei de anul trecut în ţară, oferă argumente suplimentare BCB.
Reamintind "obiectivul său fundamental de garantare a stabilităţii preţurilor", aceasta a apărat miercuri necesitatea unei "politici monetare mai restrictive".
Inflaţia anuală a urcat la 4,87% în Brazilia în noiembrie, peste limita superioară a intervalului - între 1,5% şi 4,5% - vizat de autorităţi.
Iar piaţa anticipează o rată a inflaţiei de 5,50% în 2025, potrivit analiştilor consultaţi de BCB.
Fără a fi o surpriză, deoarece fusese aproape anunţată luna trecută, această nouă creştere a ratei cheie este o provocare suplimentară pentru guvernul Lula.
El se confruntă cu îngrijorările investitorilor legate de capacitatea sa de a controla cheltuielile publice.
O depreciere bruscă a monedei braziliene
Această neîncredere a dus la o depreciere bruscă a monedei braziliene la sfârşitul anului trecut faţă de dolar, chiar dacă realul s-a întărit de când Donald Trump a revenit la putere în Statele Unite.
Creşterea dobânzilor este "o durere de cap care nu va dispărea prea curând", a declarat pentru AFP Carla Beni, economistă în cadrul Fundaţiei Getulio Vargas.
"Acest lucru ajunge să împiedice economia în ansamblu", complicând accesul la credit pentru populaţie şi majorând costul datoriilor, a spus ea.
În contextul în care următoarele alegeri prezidenţiale, în 2026, sunt deja în mintea tuturor, guvernul a ţinut mai multe reuniuni în ultimele zile pentru a încerca să găsească o modalitate de a combate creşterea preţurilor la alimente, dar fără a anunţa măsuri concrete.
Potrivit unui sondaj al institutului Quaest publicat în această săptămână, cota de aprobare a acţiunilor lui Lula a scăzut la 47%, faţă de 49% cei care îl dezaprobă.
La rândul său, Rezerva Federală americană (Fed) a anunţat miercuri că menţine neschimbate ratele dobânzilor, într-un interval cuprins între 4,25% şi 4,50%, în ciuda presiunilor din partea noului preşedinte pentru a le reduce "imediat".