Conceptul de „viață oglindă” presupune modificarea chirialității naturale – asimetria structurală care determină interacțiunile biologice – prin crearea unor organisme cu ADN „stângaci” și proteine „dreptace”. Potențialele pericole ale acestor bacterii sintetice depășesc cu mult orice beneficii anticipate, susține un raport internațional publicat în revista Science.
Toată viața de pe Pământ se bazează pe molecule cu chirialitate specifică: structuri asimetrice ce influențează modul în care organismele interacționează. Ideea de „viață oglindă” implică inversarea acestei asimetrii, creând organisme complet diferite de cele naturale, care nu pot interacționa biologic cu formele de viață existente în mod obișnuit.
Cercetătorii avertizează că bacteriile oglindă ar putea evita reacțiile sistemului imunitar al oamenilor, animalelor și plantelor, provocând infecții necontrolabile și fatale. Aceste microorganisme sintetice ar fi invizibile pentru prădători naturali, antibiotice sau virusuri, permițându-le să se răspândească nestingherit în ecosisteme.
Risc major pentru ecosisteme
Doctor Vaughn Cooper, biolog evoluționist la Universitatea din Pittsburgh, a explicat: „Bacteriile oglindă ar putea evita complet prădătorii naturali și patogenii, răspândindu-se necontrolat și provocând consecințe devastatoare pentru oameni, animale și plante.”
Raportul compară riscul bacteriilor oglindă cu cel al speciilor invazive, care se reproduc rapid, evoluează și se diversifică în absența competitorilor naturali. Aceste organisme sintetice ar putea destabiliza ecosistemele și amenința biodiversitatea globală.
Beneficii potențiale, dar riscuri uriașe
Deși cercetătorii recunosc că moleculele oglindă, precum proteinele sau ADN-ul inversat, ar putea avea aplicații benefice – de exemplu, în medicină, fiind mai rezistente la degradare – ei subliniază că dezvoltarea unei bacterii oglindă întregi este mult mai riscantă.
„Măsurile de siguranță ar putea să nu fie suficiente pentru a preveni scăparea bacteriilor oglindă din laboratoare și răspândirea lor în natură”, avertizează autorii raportului.
Oamenii de știință propun un moratoriu global pentru cercetările ce vizează crearea vieții oglindă. De asemenea, recomandă ca finanțatorii să se abțină de la susținerea unor astfel de proiecte, permițând în schimb studierea moleculelor oglindă individuale, sub supraveghere strictă.
Kate Adamala, biolog sintetic la Universitatea din Minnesota și coautoare a raportului, a declarat: „Nu ar trebui să creăm viață oglindă. Avem timp să discutăm. Această lucrare este un apel la un dialog global.”
Cercetătorii subliniază că scopul lor nu este să împiedice inovația, ci să asigure că progresul științific este aliniat cu siguranța publică.
O bacterie care 'mănâncă' plasticul
În timp ce bacteriile oglindă rămân o idee teoretică, ritmul rapid al progresului tehnologic ar putea reduce barierele pentru crearea lor mai devreme decât s-a anticipat.
Prioritatea oamenilor de știință este să direcționeze cercetările astfel încât să fie garantată siguranța oamenilor, animalelor și mediului.
Într-un alt exemplu de inovație, cercetătorii de la Universitatea Northwestern din SUA au descoperit o bacterie capabilă să degradeze plasticul PET (polietilen tereftalat), o soluție promițătoare pentru combaterea poluării cauzate de deșeurile din plastic.
Aceste descoperiri arată atât potențialul, cât și pericolele biologiei sintetice, subliniind importanța unui control atent și a dezbaterilor etice.