Ministrul rus al Apărării, Andrey Belousov, a declarat că armata Rusiei trebuie să se pregătească pentru un conflict militar cu NATO în următorul deceniu, subliniind necesitatea pregătirii pentru diverse scenarii, în special în ceea ce privește o posibilă confruntare în Europa. Declarațiile au fost făcute într-o întâlnire internă a Ministerului Apărării, desfășurată sub supravegherea președintelui Vladimir Putin.
Belousov a precizat că pregătirea armatei se va extinde la toate aspectele militare, incluzând strategii de apărare și dezvoltarea de noi unități și tehnologii. Putin a adăugat că acțiunile țărilor occidentale, în special ale NATO, obligă Rusia să răspundă pentru a proteja interesele naționale, afirmând că „Occidentul impune reguli și încalcă granițele. Este obligația noastră să reacționăm, mai ales când situația ajunge la linia roșie.” , conform Newsweek.ro.
Aceste comentarii au loc într-un context în care avertismentele din partea țărilor occidentale cu privire la un posibil război cu NATO devin tot mai îngrijorătoare. În plus, armata rusă planifică să formeze noi trupe echipate cu sisteme fără pilot, bazându-se pe lecțiile învățate în războiul din Ucraina. Aceste unități vor fi specializate în utilizarea tehnologiilor avansate, cum ar fi dronele, și vor contribui la reorganizarea structurii militare a Rusiei. Deși detaliile sunt încă neclare, aceste forțe ar putea sprijini sau înlocui unitățile existente de operatori UAV implicate deja în conflictul din Ucraina.
Prologul celui de al III-lea Război Mondial
Tot mai mulți experți militari trag un semnal de alarmă cu privire la posibilitatea unui conflict global, alimentat de o alianță strategică între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord. Confruntările din Ucraina, Orientul Mijlociu și Asia de Est sunt văzute de aceștia ca fiind preludiul unui război mondial, potrivit The Wall Street Journal.
Analiștii subliniază faptul că aceste patru țări colaborează din ce în ce mai strâns pentru a modifica ordinea mondială pe cale militară. Publicația notează că conflictele actuale din Ucraina, Orientul Mijlociu și Asia de Est sunt doar primele semne ale unei posibile confruntări globale. Andrew Shearer, șeful Serviciului Național de Informații din Australia, a declarat că impactul strategic al acestei noi axe a fost subestimat de Occident, avertizând că „am căzut în capcana de a privi fiecare componentă izolat, fără a înțelege conexiunile dintre ele”.
Experții militari estimează că o eventuală confruntare între NATO și alianța Rusia-China-Iran-Coreea de Nord ar putea avea loc pe mai multe fronturi în următorii 3-5 ani. În Europa, frontiera Finlandei cu Rusia, de aproximativ 1.500 km, ar putea deveni un punct de conflict. De asemenea, Coridorul Suwalki, care separă enclava rusă Kaliningrad de Belarus, este considerat un punct vulnerabil pentru NATO.
Rusia ar putea încerca să lanseze un atac rapid asupra țărilor baltice, cu planul de a captura mii de ostatici și de a forța NATO să ia o decizie dificilă. Analiștii avertizează că Putin ar putea pune întrebarea: „Vrei să riști al Treilea Război Mondial pentru o țară mică?” Dacă NATO ezită sau întârzie răspunsul, alianța ar putea să se prăbușească.
România, în vizorul Rusiei
Un posibil nou front de război ar putea fi Republica Moldova, aflată la granița cu România, iar specialiștii estimează că țara noastră ar putea deveni următoarea țintă pentru regimul de la Kremlin. De-a lungul vremii, oficiali ruși au făcut declarații amenințătoare referitoare la Transnistria, considerată o zonă strategică pentru a exercita presiune militară asupra regiunii.
Un scenariu alarmant, publicat de Il Messaggero, sugerează că România ar putea cădea sub atacul Rusiei într-un interval de mai puțin de 24 de ore în cazul unei invazii directe. Dificultățile logistice ale trupelor NATO în transportul echipamentelor și munițiilor, influențele rusești din țările vecine și vulnerabilitățile teritoriale ar putea facilita o victorie rapidă din partea Rusiei.
Potrivit experților militari, Poarta Focșani este considerată cel mai vulnerabil punct de pe frontiera României, fiind o posibilă rută principală de atac pentru Rusia. Această regiune este situată între fluviile Dunărea și Siret, iar în cazul unei invazii, ar putea fi un punct cheie pentru forțele ruse
Linia de apărare Focșani-Nămoloasa-Adjud, un punct strategic de apărare
În fața unei posibile agresiuni din partea Rusiei, România se poate baza pe un istoric de apărare strategică, care datează din secolul XIX. Linia de apărare Focșani-Nămoloasa-Adjud a fost construită pentru a face față unei invazii rusești, inspirată de modele de fortificații din Franța, Germania și Austro-Ungaria. Această linie defensivă a fost consolidată semnificativ în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
La Nămoloasa, în județul Galați, pot fi încă văzute ruinele vechilor fortificații. Istoricii subliniază faptul că linia de apărare era compusă din două tipuri de fortificații: cele ridicate între 1888 și 1893, care includeau baterii de artilerie cu calibru de 53 mm, și cele din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, care foloseau obuziere de 120 mm pentru a răspunde tirurilor de contraartilerie.
Traseul liniei de apărare, cu o lungime de 12,74 km, forma un semicerc ce proteja zonele strategice ale regiunii.
Rusia ar putea ajunge în capitală în mai puțin de 24 de ore
Potrivit analiștilor militari, dacă armata rusă ar lansa un atac din zona de nord-vest a Mării Negre, ar putea ajunge în capitala României în mai puțin de 24 de ore. De asemenea, orașele Tulcea și Brăila ar fi în prima linie în cazul unei debarcări rusești pe Dunăre.
Orientul Mijlociu și Asia de Est – Noi puncte de tensiune
În Orientul Mijlociu, sprijinul Iranului pentru grupări militare precum Hezbollah și Hamas contribuie la creșterea tensiunilor din regiune, intensificând conflictele existente și provocând îngrijorări internaționale. Implicarea tot mai activă a Rusiei în Siria, alături de susținerea regimului Assad, complică relațiile dintre marile puteri și adâncește instabilitatea regională.
În Asia de Est, Coreea de Nord continuă să lanseze teste de rachete balistice intercontinentale, exacerbând tensiunile cu Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud. În paralel, China își consolidează prezența militară în Marea Chinei de Sud, ceea ce stârnește îngrijorări legate de o posibilă invazie a Taiwanului. Aceste acțiuni sunt văzute ca părți ale unui plan mai amplu de destabilizare a ordinii globale.
Germania se pregătește pentru un conflict cu Rusia
Nancy Faeser, ministrul de interne german, a tras un semnal de alarmă privind escaladarea riscurilor de confruntare între Rusia și NATO. În acest context, Germania a adoptat măsuri pentru pregătirea unui posibil conflict cu Rusia, elaborând un „Plan operațional german” pentru un scenariu de invazie militară rusă.
Acest plan secret include măsuri pentru protejarea infrastructurilor esențiale în caz de război și detaliază pașii de apărare în fața unei posibile confruntări directe cu Rusia în Europa de Est. Conform publicației Frankfurter Allgemeine, „Operațiunea Deutschland” stabilește modul în care Germania ar răspunde în cazul unei amenințări militare, incluzând protecția unor clădiri și facilități strategice.
În cadrul acestui plan, autoritățile germane îndeamnă companiile să devină autosuficiente, să asigure generatoare independente și să pregătească personalul pentru situații de criză. „Trebuie să înțelegem cât de vitală este o economie bine pregătită și rezistentă pentru apărarea civilă și militară a Germaniei”, a subliniat Malte Heyne, directorul Camerei de Comerț din Hamburg.
Ministerul Apărării din Germania a confirmat că există planuri pentru dislocarea a sute de mii de soldați NATO și 200.000 de vehicule pe teritoriul german în caz de conflict direct cu Rusia. Comandamentul pentru Apărarea Patriei din Berlin revizuiește constant acest plan pentru a răspunde situațiilor de criză.
Țările nordice își pregătesc populația pentru Al Treilea Război Mondial
În contextul tensiunilor globale, țările nordice precum Suedia, Finlanda și Norvegia au început să adopte măsuri pentru a pregăti populația în caz de conflict mondial. Aceste măsuri includ ghiduri detaliate de supraviețuire și recomandări pentru gestionarea situațiilor de criză.
Suedia a distribuit milioane de broșuri către cetățeni, cu titlul „Dacă vine criza sau războiul”, oferind informații despre cum să facă față unui conflict major. Finlanda a emis ghiduri similare, publicându-le online, pentru a oferi recomandări esențiale în caz de urgență.
Norvegia, care este membru fondator al NATO, le-a cerut cetățenilor să fie pregătiți să fie autosuficienți timp de cel puțin o săptămână, în caz de atac sau catastrofă naturală.
Aceste planuri de pregătire vin pe fondul intensificării conflictului din Ucraina, unde forțele ucrainene au lansat recent rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune, furnizate de SUA, vizând ținte pe teritoriul Rusiei.
Frica de o escaladare globală este alimentată și de sprijinul militar oferit de Coreea de Nord Rusiei, precum și de avertismentele legate de utilizarea armelor nucleare. În plus, Rusia a lansat pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală RS-26 „Rubezh” asupra Ucrainei pe 21 noiembrie, 2024, marcând o escaladare semnificativă a conflictului care durează deja de peste 1.000 de zile.