Fostul premier Adrian Năstase susține că actuala configurație politică amintește de cea din anul 1996, atunci când s-a făcut o largă alianță politică, iar ulterior a urmat o perioadă foarte grea pentru România. În ceea ce privește alegerile prezidențiale, Năstase arată că România este împărțită ”în mai multe popoare”.
”Din ce am citit in ultimul timp, pare ca votul la parlamentare si la prezidentiale a fost un vot „impotriva clasei politice”. Reprezentantii partidelor au spus ca „au auzit” mesajul, astfel incat pentru a da urmare acestui vot de protest, au hotarat sa traga la sorti ministerele si să pună cam aceleasi personaje in conducerea lor?! Deci, schimbarea va consta in rearanjarea lor in banci. Rezultatul cel mai spectaculos il constituie punerea in aceiasi banca a reprezentantilor PSD si USR care, pana mai ieri, se scuipau pe culoarele scolii. Se pare ca asa a hotarat dirigintele clasei – profesor de fizica – cel care mai are putin si iese la pensie.
Nu imi este clar cine este directorul scolii si ce nationalitate are…
Revenind la votul din noiembrie/decembrie, este evident că rolul poporului este din ce in ce mai mare. Un exponent AUR spunea chiar „intrarea Romaniei in Schengen este o victorie a poporului”. Pare că poporul a vrut sa puna partidele politice la incercare timp de 13 ani, inainte de a câstiga această victorie.
În România avem mai multe popoare
La prezidentiale, unii candidati au vrut sa faca aliante doar cu poporul, altii au anuntat că ei reprezinta poporul. Consecinta pare a fi aceea că, in Romania, avem, de fapt, foarte multe popoare: poporul lui Călin Georgescu (2,2 milioane), poporul Elenei Lasconi (1,77 milioane), poporul lui Marcel Ciolacu (1,76 milioane), poporul lui George Simion (1,2 milioane) si popoare mai mici – poporul lui Ciucă (811 mii), poporul lui Mircea Geoana (583 mii) sau poporul Alexandrei Păcuraru (14 mii). Cel mai convins că el vorbeste in numele tuturor acestor popoare pare a fi Călin Georgescu, având, de partea lui, si justitia divină (cu justitia lumească merge mai greu). Situatia e, deci, complicata...
Hai să vedem si cum a iesit poporul la prezidentiale in ultimii 35 de ani. In 1990, au iesit la vot din poporul alegatorilor 86%; in 1992 – 76% (turul I) si 73% (turul II); in 1996 -76% (I si II); in 2000 – 65%(I) si 575(II); in 2004 – 58%(I) si 55%(II) ; in 2009 – 54%(I) si 58%(II); in 2014 – 53%(I) si 64%(II); in 2019 – 51%(I) si 54%(II); in 2024 – 52% (I )- tur anulat. Deci, in 2024, poporul nu pare că a rupt usile sectiilor de votare pentru a-l alege pe reprezentantul său.
La partide, m-a interesat sa vad ce a facut „poporul PSD” la vot in acesti ani, la parlamentare. A inceput bine. In 1990, FSN a obtinut 67% din voturi (prezenta la vot 86%). In 1992 – cele doua ramuri ale FSN, dupa despartirea Iliescu/Roman, au obtinut jumatate din cat luasera in 1990 – FDSN -28%, FSN (PD) – 10%. Pretul orgoliilor! In 1996, FDSN a obtinut 23% (prezenta la vot 76%), in 2000 PDSR a obtinut 37% (prezenta la vot 65%), in 2004 (dupa patru ani de guvernare), PSD a obtinut acelasi procentaj cu cat intrase la guvernare – 37% (prezenta la vot 58%). In 2008, PSD a obtinut 34% (prezenta la vot 39%!); in 2012 USL (PSD+PNL) a obtinut 60% (prezenta la vot 41%); in 2016, PSD a obtinut 45% (prezenta la vot 39%); in 2020, a obtinut 29% (prezenta 31%); iar in 2024, Psd a obtinut 22% (prezenta la vot 52%).
Situația asemănătoare cu cea din 1996
Este, in prezent, desigur, o situatie dificilă, asemănătoare cu cea din 1996. Atunci FDSN a intrat, pentru patru ani, in opozitie. Este adevărat, la Cotroceni, câstigase reprezentantul Conventiei – Emil Constantinescu.
Cum ar trebui gestionată situatia acum, in conditiile unui parlament fărâmitat si a unui val „suveranist”, de ostilitate, determinat de anularea alegerilor prezidentiale si de situatia economică si socială? E greu de găsit solutia optimă. Corneliu Coposu ar fi spus că stagiul in opozitie ar fi varianta de preferat. Primarii PSD doresc insă rămânerea la guvernare pentru a-si continua proiectele. Nemultumirea populatiei va căuta tapi ispăsitori pentru măsurile dificile ce vor trebui luate si se vor exprima la prezidentialele ce vor urma.
Coabitarea, in interiorul guvernului, cu reprezentantii USR si coabitarea cu un presedinte „suveranist” sau „sorosist” pot fi incercări dificile pentru PSD. La care se va adăuga sprijinul implicit reprosat pentru un supliment de mandat acordat lui Iohannis.”, arată Adrian Năstase.