Criza energetică generată de Rusia în Transnistria se adâncește rapid, iar situația devine alarmantă. În plină iarnă, oamenii nu au căldură, gaz, iar energie electrică primesc doar câteva ore pe zi.
Este ultima pârghie prin care Rusia încearcă să destabilizeze Republica Moldova, după ce toate tentativele anterioare au eșuat. 2025 este an electoral în Republica Moldova (alegeri parlamentare), iar Kremlinul și regimul separatist de la Tiraspol vor să dea vina pe Chișinău pentru criza energetică pe care au generat-o, ca să amplifice nemulțumirea populației față de guvernarea pro-europeană și să avantajeze electoral partidele pro-ruse. „Criza energetică în regiunea transnistreană, lăsată fără gaze de Rusia, a fost premeditată de Kremlin cu scopul de a prelua puterea în Moldova, ca să ne folosească apoi țara în războiul contra Ucrainei”, a menționat premierul moldovean, Dorin Recean.
În 2024, candidatul susținut de Rusia a pierdut alegerile prezidențiale în fața forțelor pro europene, iar acum Kremlinul încearcă să obțină controlul asupra Parlamentului.
„Putin crede că, dacă vom plăti mai scump pentru energie, vom vota, din supărare, la alegerile parlamentare pentru partidele lui Șor și Dodon (ambii lideri pro-ruși). Când veți primi facturile cu tarife mai mari la energie să știți că asta se datorează șantajului lui Putin”, susține expertul în energetică Sergiu Tofilat într-o adresare către consumatori. Potrivit lui, „oricât de mult s-ar strădui Moscova să lase Moldova în beznă, noi nu vom rămâne fără lumină, pentru că alături de noi sunt România și UE”.
Autoritățile separatiste așteaptă ca Putin să salveze Transnistria
După ce au rămas fără gaze, oamenii din regiunea transnistreană au început să-și încălzească locuințele cu reșouri electrice, iar aceasta a pus în pericol întreaga rețea. Pentru a salva sistemul, administrația separatistă de la Tiraspol a recurs la deconectări în evantai. Uzinele și fabricile s-au închis. La fel și școlile și grădinițele. În Transnistria întreaga industrie este blocată, iar localnicii primesc energie doar câteva ore pe zi. Este vorba de aproape 300 de mii de oameni.
Stocurile de cărbune pentru producerea energiei electrice la Centrala de la Cuciurgan se vor epuiza la sfârșitul lunii ianuarie. Regimul separatist a refuzat orice ajutor din partea Chișinăului, anunțând că așteaptă ca Rusia să salveze Transnistria. Gazprom nu a rezervat însă capacități de transport a gazelor pentru Transnistria pe conducta alternativă transbalcanică după ce Ucraina a sistat tranzitul de gaze rusești începând cu 1 ianuarie 2025. Prin urmare, după epuizarea stocurilor de cărbune la sfârșitul lunii ianuarie, Transnistria va rămâne în beznă totală. Nu este clar pe ce mizează regimul separatist. Singura metodă prin care Rusia mai poate relua livrările de gaze spre Transnistria este rezervarea capacităților zilnice de transport pe conducta transbalcanică, ceea ce ar impune însă costuri suplimentare foarte mari pentru Gazprom.
Chișinăul va trebui să facă față unei inflații de peste 10%
Sistarea livrărilor de gaze în stânga Nistrului de către Rusia a făcut imposibilă procurarea energiei electrice de către Chișinău de la centrala Cuciurgan, gestionată de regimul separatist. Până în decembrie 2024, Chișinăul cumpăra de la Cuciurgan peste 60% din necesarul de curent. De câteva zile, deficitul apărut în rețea este acoperit de România. Dar curentul românesc costă mult mai scump decât cel livrat de Cuciurgan. Așa că tarifele pentru consumatorii moldoveni au crescut cu peste 75%, iar consecințele economice în lanț încă urmează să apară. Experții economici se așteaptă la o inflație de peste 10%. Potrivit lor, prețurile ar urma să crească începând cu luna februarie. Cel mai probabil, Banca Națională a Moldovei va încerca să tempereze efectele inflaționiste prin majorarea ratei de bază, iar aceasta va afecta populația care a luat împrumuturi de la bănci. Lovitura asupra economiei Republicii Moldova va fi dură, deoarece efectele crizei energetice vin la pachet cu stagflația (inflație cu descreștere economică) – fenomen care s-ar putea menține cel puțin până la mijlocul primăverii.
Expertul Sergiu Tofilat susține că Guvernul ar trebui să plafoneze prețul energiei după modelul românesc, pentru a amortiza creșterea inflației. „Majorarea tarifelor cu peste 70% va conduce la creșterea inflației. Iar odată ce prețurile cresc, ele n-o să scadă ulterior. Asta va avea un efect grav asupra economiei. Creșterea tarifelor poate fi plafonată la 30%-35%, iar diferența să fie compensată de Guvern. Asta ne va permite să evităm o creștere semnificativă a inflației”, susține Tofilat.
Cât mai poate ajuta România?
O altă problemă care ar putea apărea chiar în zilele următoare vizează achizițiile de curent din România. Pe 8 ianuarie, în România se încheie vacanța și se reiau procesele tehnologice la turații maxime. Este puțin probabil că Bucureștiul va putea livra Chișinăului același volum de energie electrică, deoarece practic nu va mai avea surplus. În aceste condiții, Chișinăul va mai putea miza doar pe contractele de avarie, care înseamnă prețuri exorbitante ce depășesc și 300 de euro per MWh (față de 80 de euro cu cât vinde România astăzi Republicii Moldova) și pe capacitățile modeste rezervate în rețeaua energetică europeană ENTSO-E (la pachet cu Ucraina).
La ora actuală, Chișinăul importă zilnic din România 315 MWh (100 MWh la preț plafonat de 80 de euro, iar 215 de pe bursa OPCOM). Capacitatea internă de producere este de 300 MWh. În orele de vârf, necesarul de energie al Republicii Moldova (fără Transnistria) este însă de 900 MWh. Asta înseamnă că deficitul de aproape 300 MWh va trebui acoperit în baza contractelor de avarie – adică la prețuri foarte mari, ceea ce va genera noi majorări de tarif pentru consumatori și, implicit, noi scumpiri în lanț.
Iată de ce autoritățile moldovene cheamă neîncetat companiile și populația să economisească energia electrică în orele de vârf (7:00-11:00 și 18:00-23:00) și să-și planifice activitățile ce necesită consum mare de energie în timpul nopții (când prețurile de achiziție de pe piață sunt cele mai mici). Apelul disperat al autorităților este sabotat însă de forțele pro-Kremlin și de falșii pro-europeni. Aceștia încearcă să acrediteze ideea că criza energetică ar fi apărut nu din cauza Rusiei, ci din cauza „incompetenței guvernării” proeuropene și că populația nu ar trebui să-și pună pe pauză confortul cu care s-a obișnuit, mai ales că sărbătorile de iarnă pe stil vechi abia încep.
Sursa: DW, în traducerea Rador Radio România