În 2024, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, şi-a consolidat şi mai mult controlul asupra puterii şi a încercat să contracareze izolarea Rusiei de Occident din cauza războiului din Ucraina. Dar el s-a confruntat cu provocări continue, cu un atac mortal comis de oameni înarmaţi la Moscova şi cu o incursiune a trupelor Kievului pe teritoriul său, relatează Associated Press, conform news.ro.
În timp ce războiul de aproape trei ani al Rusiei în Ucraina intră într-o nouă fază, potenţial crucială, pe fondul unei noi administraţii americane şi al sprijinului său incert pentru Kiev, Associated Press aruncă o privire retrospectivă asupra modului în care s-a desfăşurat anul 2024 pentru Putin:
Ianuarie: O campanie prezidenţială fără adversari reali
Putin a candidat pentru un al cincilea mandat, iar principalii săi adversari au fost fie închişi, fie exilaţi în străinătate. Dar, într-un rar spectacol de sfidare, mii de ruşi au stat la coadă în frigul lunii ianuarie pentru a semna petiţii pentru un adversar puţin probabil. Boris Nadejdin, un parlamentar în vârstă de 60 de ani şi un critic al războiului, a obţinut cele 100.000 de semnături necesare pentru a fi înscris pe buletinul de vot, însă autorităţile electorale i-au interzis în cele din urmă să candideze. Cu toate acestea, sprijinul pe care l-a primit a reflectat sentimentul anti-război şi dorinţa publicului de competiţie politică într-o situaţie stânjenitoare pentru Putin.
Februarie: Aleksei Navalnîi moare în închisoare
Pe 16 februarie, Aleksei Navalnîi, duşmanul de lungă durată al lui Putin, a murit într-o colonie penitenciară arctică, în timp ce ispăşea o pedeapsă de 19 ani pentru acuzaţii considerate în general ca fiind motivate politic. Vestea morţii sale la vârsta de 47 de ani a şocat lumea şi a privat opoziţia de cel mai carismatic lider al său. Nu a fost indicată cauza exactă a decesului, iar familia şi aliaţii săi au dat vina pe Kremlin, care a negat implicarea. Zeci de mii de persoane au participat la funeraliile sale din Moscova, două săptămâni mai târziu, în semn de sfidare.
Martie: Masacrul de la o sală de concerte umbreşte victoria lui Putin în alegeri
La 17 martie, Putin şi-a asigurat triumful electoral aşteptat, care îl va menţine în funcţie până în 2030, după cea mai dură reprimare a disidenţei din perioada sovietică. Cinci zile mai târziu, oameni înarmaţi au luat cu asalt o sală de concerte de la periferia Moscovei, ucigând peste 140 de persoane şi incendiind clădirea. O filială a grupării Stat Islamic a revendicat atacul, deşi Kremlinul, fără dovezi, a încercat să dea vina pe Ucraina pentru cel mai mortal atac de pe teritoriul Rusiei din ultimele aproape două decenii. Atacul a luat prin surprindere Moscova şi a reînviat amintirile altor atacuri din primii ani ai preşedinţiei lui Putin.
Iunie: Putin vizitează Coreea de Nord pentru a stabili legături mai puternice
Putin a efectuat o vizită de două zile în Coreea de Nord în luna iunie - prima sa vizită aici în ultimii 24 de ani - în timp ce ţările şi-au aprofundat legăturile în faţa intensificării confruntărilor cu Washingtonul. Pactul semnat de Putin şi liderul nord-coreean Kim Jong Un prevede asistenţă militară reciprocă în cazul în care una dintre ţări este atacată. Noul acord a marcat cea mai puternică legătură dintre cele două ţări de la sfârşitul Războiului Rece, sporind îngrijorarea Washingtonului şi Seulului.
Iulie: Reporterul american Gershkovich este condamnat într-un proces denunţat ca fiind o înscenare
Reporterul de la The Wall Street Journal Evan Gershkovich, arestat în martie 2023 şi acuzat de spionaj, a fost declarat vinovat şi condamnat la 16 ani de închisoare într-un proces rapid. Angajatorul său şi guvernul Statelor Unite au denunţat procesul ca fiind o înscenare şi au spus că acuzaţiile sunt inventate. Fără a prezenta dovezi, autorităţile au susţinut că acesta aduna informaţii secrete pentru SUA.
Gershkovich, fiul unor imigranţi sovietici, născut în SUA, a fost primul reporter occidental arestat pentru spionaj în Rusia post-sovietică, un semnal înfricoşător pentru jurnaliştii internaţionali.
August: Schimb masiv de deţinuţi şi înaintarea Ucrainei în Kursk
Pe 1 august, Washingtonul şi Moscova au finalizat cel mai mare schimb de deţinuţi Est-Vest din istoria post-sovietică. Printre cei eliberaţi se numără Gershkovich şi colegul său american Paul Whelan, precum şi disidenţi ruşi proeminenţi precum Vladimir Kara-Murza şi Ilia Iaşin. Acordul multinaţional a eliberat două duzini de persoane - inclusiv Vadim Krasikov, care ispăşea o condamnare pe viaţă în Germania pentru uciderea unui fost militant cecen în Berlin.
Tot în august, Ucraina a lansat o incursiune surpriză în regiunea Kursk din Rusia, în cel mai mare raid transfrontalier al forţelor Kievului. Aceasta a expus vulnerabilităţile Rusiei şi a dat o lovitură stânjenitoare Kremlinului, zeci de mii de civili fugind din regiune. Cu cea mai mare parte a armatei ruse angajată în estul Ucrainei, au rămas puţine trupe pentru a proteja regiunea Kursk. De atunci, forţele ruse au recâştigat controlul asupra unei părţi a teritoriului, dar nu au reuşit nici până acum să disloce complet trupele Kievului.
Septembrie: Putin vizitează Mongolia fără teama de a fi arestat
Putin a călătorit în Mongolia, un aliat regional, în septembrie, într-o mişcare văzută în general ca o încercare de a contracara eforturile Occidentului de a-l izola din cauza războiului din Ucraina. Mongolia se numără printre ţările care au ratificat tratat de instituire a Curţii Penale Internaţionale, care, în 2023, a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin pentru presupuse crime de război în Ucraina. Mongolia a ignorat apelurile de arestare a liderului rus şi l-a întâmpinat cu un covor roşu, ambele ţări semnând acorduri privind aprovizionarea cu energie şi modernizarea centralelor electrice.
Octombrie: SUA afirmă că trupele nord-coreene sunt în Rusia
În octombrie, Pentagonul a anunţat că Phenianul a trimis aproximativ 10 000 de soldaţi în Rusia pentru a se alătura luptei împotriva Ucrainei - o mişcare despre care liderii occidentali au spus că va intensifica războiul şi va zdruncina relaţiile din Asia. Moscova şi Phenianul au păstrat secretul cu privire la afirmaţiile privind desfăşurarea de trupe.
Putin a găzduit, de asemenea, un summit al blocului BRICS, la care au participat liderii sau reprezentanţii a 36 de ţări, în ceea ce mulţi au văzut ca un efort de a evidenţia eşecul eforturilor conduse de SUA de a izola Rusia.
Noiembrie: O victorie a lui Trump şi o nouă rachetă rusească letală
Fostul preşedinte Donald Trump a câştigat un nou mandat la Casa Albă în noiembrie, stârnind îngrijorări că administraţia sa va reduce sprijinul militar pentru Ucraina şi o va forţa să negocieze cu Moscova. Actualul preşedinte Joe Biden a permis Kievului să utilizeze arme cu rază lungă de acţiune furnizate de SUA pentru lovituri mai profunde pe teritoriul rus.
Rusia a răspuns prin lansarea unei noi rachete balistice hipersonice cu rază intermediară de acţiune - denumită Oreşnik - asupra unui oraş din centrul Ucrainei. Putin s-a lăudat că racheta nu poate fi interceptată de apărarea aeriană. El a avertizat că Moscova ar putea să o folosească pentru mai multe lovituri asupra Ucrainei şi, de asemenea, potenţial pentru a lovi facilităţile militare ale ţărilor NATO care oferă sprijin militar Ucrainei.
Decembrie: Un aliat cade, o bombă zguduie Moscova şi un accident aviatic atrage scuze
Guvernul liderului sirian Bashar Assad s-a prăbuşit după o ofensivă fulger a rebelilor. Putin i-a acordat azil lui Assad, aliat de lungă durată al Moscovei, şi familiei sale, însă eşecul Kremlinului de a împiedica căderea acestuia, la nouă ani după ce a intervenit militar pentru a-i susţine guvernul, a scos la iveală limitele puterii Rusiei şi a afectat influenţa sa internaţională într-o etapă crucială a războiului din Ucraina.
Apoi, un atac jenant a adus din nou războiul pe străzile Moscovei. Generalul Igor Kirillov, şeful forţelor ruse de protecţie împotriva atacurilor radiologice, biologice şi chimice, a fost ucis, alături de un consilier, de o bombă amplasată în faţa blocului în care locuia. Putin a descris uciderea lui Kirillov drept o „gafă majoră” a agenţiilor de securitate.
În ultimul weekend al anului, Putin şi-a cerut scuze pentru ceea ce a numit un „incident tragic” în spaţiul aerian al Rusiei, care a implicat prăbuşirea, la 25 decembrie, a unui avion de linie azer care a ucis 38 de persoane în Kazahstanul vecin. Declaraţia sa a venit pe fondul acuzaţiilor tot mai numeroase că avionul a fost doborât de apărarea aeriană rusă care încerca să oprească un atac ucrainean cu drone în apropiere de Groznîi, în republica rusă Cecenia. În timp ce oficialii ruşi au recunoscut că sistemele de apărare aeriană au acţionat, scuzele lui Putin faţă de liderul Azerbaidjanului au evitat să spună că Moscova îşi asumă responsabilitatea.