În vara anului 2016, când încă nu avea 18 ani, Ianis Hagi făcea pasul de la FC Viitorul la Fiorentina, într-o tranzacție de două milioane de euro. "Fiul" Regelui a jucat cu precădere la echipa Primavera, dar a prins și două meciuri în Serie A, contra lui Cagliari (5-3) și Pescara (2-2).
Nemulțumit de șansele rare pe care Fiorentina i le oferea, Gică Hagi îl răscumpăra pe Ianis în ianuarie 2018. "Îi transmit că nu e frumos ce a făcut. Toți din Firenze voiau să-l vadă pe Ianis. I-a dat reject. Nu e corect. La Primavera, Ianis desena, picta. Ei nu l-au dezvoltat. Jucătorul se dezvoltă când joacă, nu când se antrenează. În meci înveți, din greșeală", spunea Gică Hagi, în februarie 2018.
Chiar dacă nu a primit șansele despre care tatăl său vorbește, Ianis Hagi admite că a progresat foarte mult datorită experienței din Italia. Mijlocașul spune că și în prezent primește mesaje din partea fanilor Fiorentinei, care l-ar vrea înapoi la echipă.
"Cele 18 luni petrecute la Fiorentina au fost cruciale pentru creșterea mea. Am jucat doar două meciuri la prima echipă, însă am învățat foarte multe din acea experiență. Am reușit să înțeleg cine sunt și am avut o relație bună cu suporterii.
Fanii de acolo încă îmi scriu și îmi cer să mă întorc. Dacă mă gândesc la asta? Sunt fericit acum la Glasgow, iubesc Rangers și am câștigat multe trofee aici. În fotbal nu se știe niciodată. Florența va avea mereu un loc aparte în inima mea", a spus Ianis Hagi, în interviul acordat site-ului jurnalistului italian Gianluca Din Marzio.
Jucătorul lui Rangers a rememorat ulterior concurența de care avea parte la Fiorentina și modul în care atacantul argentinian Mauro Zarate l-a ajutat să își îmbunătățească tehnica la loviturile libere.
"Echipa Fiorentinei de atunci era plină de talente. 15 jucători mergeau la echipele naționale. Pe posturile pe care eu joc erau Ilicic, Zarate, Bernardeschi și Borja Valero. Ilicic era fenomenal, unul dintre cei mai buni pe care i-am văzut vreodată jucând: un talent pur, viziune, control. Să îl pot urmări în fiecare zi era un privilegiu.
Cu Zarate rămâneam după antrenamente să executăm lovituri libere. Aveam diverse provocări, de două-trei ori pe săptămâni. El avea 30 de ani, eu 17. Evident, am învățat să execut datorită tatălui meu, dar și Zarate m-a ajutat să-mi rafinez tehnica. În medie, el înscria 9 goluri din 10 lovituri libere și mereu voia să mă provoace.
La un moment dat i-am zis: 'Mauro, e deja a patra zi la rând când batem lovituri libere'. El mi-a răspuns: 'Nu contează, ai venit aici ca să te îmbunătățești'. De aceea am reușit să cresc la Florența. Erau niște fotbaliști experți, dar, mai presus de orice, niște oameni grozavi", a mai spus Ianis.